
Special Paris
Donald Trump şi Orientul apropiat: promisiuni şi reajustări
2016-11-08t141201z_49170592_s1aeulqxhpaa_rtrmadp_3_usa-election-israel_0.jpg

Inainte de a fi ales preşedinte Donald Trump a promis, de exemplu, să recunoască Ierusalimul drept "capitală indivizibilă a statului Israel" şi să transfere ambasada americană la Ierusalim. In prezent, însă, el preferă politica de temporizare în privinţa acestui subiect, şi şi-a exprimat temerea că mutarea ambasadei americane de la Tel-Aviv la Ierusalim ar putea provoca o explozie de violenţe în regiune.
In virtutea unei legi adoptată de Knesset în 1980, Ierusalimul este declarat capitală “eternă şi indivizibilă” a statului Israel. Comunitatea internaţională nu a recunoscut însă această lege şi consideră în continuare partea răsăriteană a oraşului, numită şi cea "arabă", drept o zonă ocupată. Sigur, dacă America şi-ar transfera ambasada la Ierusalim, caracterul simbolic al acestei măsuri ar avea un impact imens, iar ambiţiile politice ale lui Benjamin Netaniahu s-ar vedea sprijinite într-un mod substanţial.
Donald Trump apare însă în prezent mai prudent, sau preferă să cîştige timp, pentru că şi el are s-ar părea nişte ambiţii, de a juca un rol în Orientul apropiat. Ca şi predecesorii săi, scrie cotidianul Le Monde, Donald Trump visează să poată impune pacea în regiune şi să găsească o soluţie la "conflictul conflictelor", cel dintre Israel şi palestinieni.
Un alt punct care se va afla pe ordinea de zi a discuţiilor dintre Trump şi Netaniahu este Iranul. Mai precis, programul nuclear iranian şi implantarea iraniană în Siria. Pentru Israel este foarte important ca americanii să frîneze pe cît posibil tentativele de hegemonie regională ale Iranului. In perioada campaniei electorale, Donald Trump a declarat că acordul semnat de comunitatea internaţională cu Iranul în privinţa programului nuclear al ayatolahilor este inacceptabil. S-ar putea însă ca acum să reflecteze mai bine.
El şi-a nuanţat poziţia şi în privinţa coloniilor implantate de Israel în Cisiordania, despre care declară acum că nu “sunt utile procesului de pace”.