Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Încearcă Rusia să intre în jocul prezidenţialelor franceze?

2016-12-10t184607z_976642331_rc1cb1a0e100_rtrmadp_3_france-election-macron_0.jpg

Emmanuel Macron
Emmanuel Macron
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

A încercat, sau încearcă Rusia să "interfereze" în alegerile prezidenţiale franceze, după ce s-a dovedit că a făcut-o deja în Statele Unite? Este o întrebare care suscită emoţie şi reacţii în Franţa, după ce Emmanuel Macron, candidatul independent de centru stînga, s-a declarat victimă a unor cyber-atacuri. Preşedintele François Hollande ia în serios ameninţările potenţiale care ar putea veni din străinătate în buna derulare a alegerilor prezidenţiale. Seful statului francez cere luarea unor măsuri "specifice de protecţie şi vigilenţă".

Franţa are bănuieli, Rusia dezminte

Să precizăm de la bun început că Rusia dezminte acuzaţiile care i se aduc şi le declară "absurde". Ceea ce nu împiedică mediile de informare din Franţa să speculeze pe marginea intereselor pe care le-ar avea Vladimir Putin dacă în Franţa prezidenţialele ar fi cîştigate de François Fillon sau Marine Le Pen.

In cazul primului, lucrurile sunt destul de simple. François Fillon nu şi-a ascuns niciodată intenţia de a strînge relaţiile cu Rusia, în cazul în care ar deveni preşedinte. Strategic vorbind, el consideră că Rusia şi Franţa ar trebui să fie aliaţi în lupta împotriva terorismului, că relaţiile economice bilaterale ar avea numai de cîştigat dacă sancţiunile impuse de europeni Rusiei ar fi ridicate, şi că o tradiţie mai veche de prietenie între Rusia şi Franţa merită continuată. Problema este că în prezent campania lui François Fillon s-a poticnit, acuzaţiile de nepotism care i s-au adus l-au făcut să-şi piardă popularitatea iar probabilitatea victoriei sale la prezidenţiale scade vertiginos.

Kremlinul ar fi însă şi mai încîntat dacă în Franţa ar cîştiga alegerile Marine Le Pen, lidera extremei drepte. Aceasta este părerea unor editorialişti şi eseişti, de exemplu Alexandre Adler şi Vladimir Fédorovski care se exprimă într-un dialog publicat de revista L’Express. In general, Vladimir Putin urmăreşte slăbirea coeziunii în cadrul Uniunii Europene şi eventual dezmembrarea ei. Din punctul său de vedere, dacă Uniunea Europeană s-ar destrăma, acest fapt ar fi o extraordinară revanşă personală.

Oare nu a asistat el, neputincios, în urmă cu 25 de ani, la dezmembrarea Uniunii Sovietice? Din punctul său de vedere, dacă o construcţie care părea atît de solidă, precum Uniunea Sovietică, s-a putut dezmembra, de ce să nu se “dizolve” şi Uniunea Europeană? Mai ales că Brexit-ul a dat într-un fel tonul unui astfel de scenariu, iar în codurile genetice ale tuturor edificiilor geopolitice umane nu figurează de loc noţiunea de eternitate.

Vladimir Putin mizează pe Marine Le Pen

Vladimir Putin se bazează deci pe programul “suveranist” al doamnei Marine Le Pen, care consideră că Franţa ar putea avea un destin mai glorios ieşind din zona euro şi chiar din Uniunea Europeană. Iar o eventuală ieşire a Franţei din Uniune ar însemna efectiv sfîrşitul actualei arhitecturi europene.

Vladimir Putin ştie acest lucru, cunoaşte bine programul extremei drepte şi de fapt a şi sprijinit financiar acest partid. Citez din ce spune Vladimir Fédorovski în L’Express: "Ruşii consideră o victorie a lui Marine Le Pen ca fiind perfect posibilă. După informaţiile mele, ei se pregătesc de altfel într-o manieră indirectă în vederea acestui scenariu. Ei mizează de fapt pe o confruntare finală Hamon – Le Pen, ceea ce mă înfricoşează".

Să revenim deci de unde am plecat în această analiză, la Emmanuel Macron. Cum acest candidat pro-european este bine plasat în prezent în sondaje, el începe să fie “jenant” pentru scenariul pe care l-ar dori ruşii. De unde încercarea de a-l destabiliza, sau de a-l defăima. De altfel împotriva cartierului său general au fost lansate acţiuni de pirataj informatic. Unul dintre colaboratorii lui Emmanuel Macron a declarat următoarele, cuvinte reluate de cotidianul Le Parisien: “Peste jumătate din aceste atacuri provin din Ucraina, deseori utilizată ca o ţară releu. (…) Atacuri la adresa reputaţiei candidatului nostru au venit din partea unor medii de informare aparţinînd statului rus.” Sunt citate în context două medii de informare ruse, agenţia Sputnik şi canalul de televiziune în mai multe limbi Rusia azi.

Ce s-ar întîmpla însă în cazul unei destabilizări a lui Emmanuel Macron, aşa cum a fost cazul cu François Fillon? Ei bine, doi candidaţi ai stîngii, socialistul Benoît Hamon şi radicalul de stînga Jean-Luc Mélenchon s-ar vedea propulsaţi în duelul direct cu Marine Le Pen, ceea ce ar amplifica enorm şansele acesteia de a cîştiga.

Să fie oare, toate aceste calcule, o emanaţie a Kremlinului? Nu există dovezi, dar în materie de politică internaţională manevrele din culise, intruziunile, presiunile de tot felul, utilizarea reţelelor de influenţă şi a spionajului diaplomatic sunt monedă curentă. Iar uneori acest etaj invizibil sfidează imaginaţia prin modul de operare, altfel spus realitatea bate ficţiunea în materie de joc de interese, cinism şi abilităţi mefistofelice.