
Special Paris
Incertitudinele prezidenţialelor franceze
2016-12-13t071437z_1961213249_rc15b7820010_rtrmadp_3_france-election-frexit_0.jpg

Unul dintre liderii europeni care şi-a exprimat, deşi indirect, îngrijorarea în legătură că incertitudinile electorale din Franţa este şeful guvernului spaniol, conservatorul Mariano Rajoy. "O victorie a populiştilor ar însemna sfîrşitul Europei şi reprezintă cea mai proastă ştire pe care am putea să o aşteptăm" a declarat el în cadrul unui interviu acordat Agenţiei France Presse. El s-a referit la cei care intenţionează să organizeze referendumuri în Europa pentru a obţine ieşirea ţării lor din Uniune. Ori, doi şefi de partide din Europa, Marine Le Pen în Franţa şi Geert Wilders în Olanda, doresc organizarea unor astfel de referendumuri în ţările lor. Tări în care au loc în acest an alegeri, iar cei doi conduc în prezent în jocul sondajelor.
In Franţa începe să se contureze un sentiment ciudat în jurul prezidenţialelor, şi anume că ele nu antrenează energiile intelectuale ale naţiunii şi dezbaterile în direcţia care ar trebui. S-au scris sute şi sute de articole despre Penelopa, soţia lui Fillon, şi despre cum a fost ea plătită din banii publici pentru servicii încă neclare aduse soţului ei cînd era senator.
Dar despre programul lui Fillon nu se vorbeşte suficient, ceea ce îl face pînă şi pe candidatul stîngii radicale, Jean-Luc Mélenchon să denunţe "circul" mediatic provocat de afacerea Penelopegate şi faptul că programul dreptei nu este încă în dezbatere şi nu este analizat de celelalte curente politice. Nici programul candidatului idependent de centru-stînga Emmaneul Macron nu este însă cunoscut în acest moment. In schimb, Macron a provocat o poemică printr-o altă declaraţie a sa, făcută în Algeria. El a calificat aventura colonială a Franţei în Algeria drept o "crimă împotriva umanităţii", ceea ce a suscitat critici vehemente în rîndurile dreptei şi ale extremei drepte.