Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România exportă corectitudine: francezii vor protesta și ei împotriva corupției existente în rândul clasei politice

sute_de_persoane_s-au_reunit_in_place_de_la_republique_in_cadrul_nuit_debout_2_aprilie_2016.jpg

Sute de persoane s-au reunit în Place de la Republique, Paris, în cadrul 'Nuit Debout', 2 aprilie 2016
Sute de persoane s-au reunit în Place de la Republique, Paris, în cadrul 'Nuit Debout', 2 aprilie 2016
Image source: 
AFP/Dominique Faget

Francezii vor ieși în stradă, duminică, în Place de la Republique, Paris. Mii de oameni au anunțat deja, pe rețelele de socializare, că vor participa la proteste.

 

 

Ultimele mari întâlniri din capitala franceză au avut loc în această piață – fie că oamenii au dorit să își exprime solidaritatea cu victimele atacurilor teroriste din 2015 și 2016 fie împotriva unor legi, cum a fost cea a muncii. "Toți cei care cred că nu este tolerabil să fim guvernați de oameni care fac opusul a ceea ce ar trebui să apere, să iasă și să se exprime", îndeamnă organizatorii.

România reprezintă în acest moment un model al luptei anti-corupție, este de părere filosoful român Ciprian Apetrei, stabilit în Franța. Cristina Teacă a stat de vorbă cu el:

Ciprian Apetrei: Nivelul corupției în Franța este cu sigutanță mult mai mic decât cel în România. In schimb, este mult mai luat în serios. Fiecare mică afacere în care a apărut un politician francez este întoarsă pe toate părțile și considerată un mare scandal. Sunt povești care în România ar fi fost considerate amănunte, mizilicuri. Politicienii noștri sunt mult, mult mai rapaci decât politicienii francezi. Vorbim la noi de corupție endemică care a cuprins miniștrii, foștri prim-miniștrii, miniștrii de Justiție, Apărare, judecători de la Curtea Constituțională,  câțiva zeci de parlamentari, președinții de Consilii Județene. Un altfel de nivel este totuși de neimaginat în Franța. Dar, ceea ce este și în Franța în schimb și în întreaga Europă, există o mare nemulțumire față de nivelul la care se practică politica. Este o mare ruptură între politicieni și populație.   Ceea ce explică bine și de ce funcționează vocile anti-sistem. Vedem în Franța că până și vocea anti-sistem, Marine Le Pen, este implicată într-un scandal de corupție în momentul de față. Principalii contra-candidați, domnul François Fillon, este acuzat de ceva similar corupției. Apoi nici socialiștii nu sunt deloc mai bine. Prin urmare, da, pare justificat acest protest. Iar faptul că se ia modelul românesc, pentru noi este îmbucurător. Se vorbește foarte frumos de România, protestele pașnice și foarte creative din România au făcut înconjurul lumii. Ceea ce este foarte bine. Este bine să exportam corectitudine, calm în proteste și e bine să exportam   o altfel de perspectivă că pot cetățenii care sunt de obicei vocea silențioasă, cei care sunt ocupați, care merg la serviciu, care își cresc copiii, deci nu cei care sunt activiști, nu cei din ong-uri și nu cei implicați în politică  ci pur și simplu populația de treabă, decentă, blândă se poate mobiliza pe un proiect civic și să le spună politicienilor ‘chiar așa nu se poate’.

Cristina Teacă : Tinem cont și că Franța se află într-un an electoral.

Ciprian Apetrei : Da, bineînțeles. Si mai ales unul tulbure. Intr-un an electoral în care am văzut că primarele de dreapta s-au terminat cu o surpriză și că încă nu se știe totuși care va fi candidatul lor, apropo tot de o istorie oarecum de abuz de funcție cum este acuzat François Fillon. Vedem că stânga este extrem de divizată  și că acuzațiile sunt inclusiv  că cei care se prezintă au fost miniștrii prin urmare nu prea au foarte mare legitimitate în a promite schimbări. Marine Le Pen este bine în mijlocul unor afaceri similare. Suntem foarte aproape  de alegerile prezidențiale și nu se vede o voce foarte clară, nu se vede undeva o speranță foarte clară a electoralului. Cred că și de aici s-a amplificat o astfel de nemulțumire față de toată lumea,  a populației, care avea nevoie de o mică scânteie. Si atunci  văd foarte potrivit să fie un model românesc în astfel de protest în general.

Cristina Teacă: Vor sancționa francezii toate aceste derapaje doar printr-un protest sau vor sancționa și la vot?

Ciprian Apetrei: Foarte interesant de văzut. In România am văzut o mobilizare foarte mare la un vot negativ, atunci când lumea  s-a opus alegerii candidatului socialist Victor Ponta, văzut ca o emblemă a corupției. Atunci lumea s-a mobilizat foarte bine pentru alegerea actualului președinte, Klaus Iohannis, un număr record  de alegători s-au prezentat în turul doi. Apoi, la alegerile parlamentare, care au fost în decembrie, cam jumătate din acești votanți nu s-au prezentat totuși la alegeri. Deci, forme diferite de manifestare. Apoi, au venit aceste ordonanțe foarte ciudate ale guvernului. Oamenii au protestat. In cazul francezilor, este un pic invers.  Francezii au o tradiție foarte mare în a protesta. Au fost de curând mișcările acelea Nuit debout, Occupy, au fost greve mitinguri, proteste. Este o marcă înregistrată  a francezilor acestea,  că dacă sunt nemulțumiți ies în stradă. Au fost acele manifestații maraton față de legea muncii.  Ceea ce se poate întâmpla și este foarte periculos,  este că dacă această nemulțumire generală nu are un catalizator, este posibil ca această parte a populației active și nemulțumite să nu participe la vot, să boicoteze politicienii, ceea ce în cazul Franței pare să favorizeze candidatul anti-sistem care este cel al Frontului Național. 

Cristina Teaca în dialog cu filosoful român stabilit în Franta, Ciprian Apetrei