Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Siria: noi negocieri la Geneva pe fond de pesimism şi absenţă a Americii

2014-09-20t121352z_180407301_gm1ea9k1jy801_rtrmadp_3_syria-crisis_0.jpg

Victime civile, scenariu cotidian al luptelor din Siria
Victime civile, scenariu cotidian al luptelor din Siria
Image source: 
credit foto: rfi.fr

În Siria, unde conflictul continuă în ciuda unor eforturi pentru lansarea negocierilor de pace, Statele Unite sunt practic absente din punct de vedere diplomatic de cînd s-a instalat Donald Trump la Casa Albă. Acesta a cerut Pentagonului pregătirea, pînă la sfîrşitul lunii februarie, a unor noi planuri în vederea luptei împotriva Organizaţiei statul islamic. În aşteptarea unor iniţiative americane, puterile regionale şi Rusia se activează, iar joi urmează să fie reluate la Geneva negocierile inter-siriene în vederea opririi războiului.

Geneva a mai găzduit astfel de discuţi, între ianuarie şi aprilie anul trecut, fără nici un rezultat însă. Speranţele sunt minime şi în privinţa noii runde de negocieri care ar trebui să înceapă joi. Iar ororile de pe teren se multiplică în acest context, pentru că deseori forţele de pe teren încearcă, exact în preajma unor astfel de contacte diplomatice, să-şi consolideze poziţiile. ONU va încerca din nou, la Geneva, să-i pună faţă în faţă pe beligeranţi, iar temele abordate, notează Agenţia France Presse, vor fi legate de viitorul guvern de tranziţie, de viitoarea Constituţie a Siriei şi de viitoarele alegeri. Tot atîtea utopii, spun unii comentatori, care amintesc că pentru regimul de la Damasc toate grupurile rebele sunt calificate drept teroriste.

In ce-i priveşte pe americani, se ştie deja că Trump are ca prioritate absolută eliminarea jihadismului, ceea ce îi convine cu siguranţă în primul rînd preşedintelui sirian Bachar al-Assad.

In ce priveşte raportul de forţe pe teren, iată cîteva date furnizate de Agenţia France Presse: grupurile rebele nejihadiste controlează 13 la sută din teritoriul Siriei, faţă de 20 la sută în urmă cu doi ani. Forţele regimului de la Damasc şi aliaţii lor controlează 34 la sută din teritoriu, pe care trăiesc şase milioane de sirieni. Organizaţia statul islamic controlează 33 la sută din teritoriu, iar grupurile kurde 20 la sută. Cu acest tablou fărîmiţat în faţă este greu de imaginat în ce direcţie ar putea avansa negocierile de la Geneva, unde oricum jihadiştii nu au ce căuta.

Singurul lucru pozitiv este că negocierile de la Geneva, aflate sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, au un grad de legitimitate mai sporit decît cele de la Astana, iniţiate de Rusia şi Turcia.

In paralel, o altă dramă este în plină desfăşurare la Mosul, în Irak, unde continuă ofensiva împotriva jihadiştilor retranşaţi în partea de vest a oraşului. Agenţia France Presse arată că în jur de 350 000 de copii sunt blocaţi în această parte a oraşului unde bombardamentele fac multe victime printre civili. Faptul că Organizaţia statul islamic va fi pînă la urmă lichidată în acest mare oraş al Irakului a devenit o certitudine, singura necunoscută este preţul pe care va trebui să-l plătească populaţia în această bătălie. În prezent, la Londra, este pregătită şi o altă “brigadă de intervenţie”, mai specială, destinată să salveze ce se va mai putea salva din patrimoniul istoric şi din muzeele oraşului Mosul. Experţi irakieni în arheologie sunt de fapt pregătiţi pentru a interveni imediat după eliberarea oraşului Mosul.

Să mai notăm că în Franţa problema jihadismului se impune ca temă de campanie în vederea prezidenţialelor. Mai precis, în contextul luptelor din Siria şi din Irak sunt făcuţi prizonieri numeroşi jihadişti originari din Franţa. Ori, autorităţile franceze se întreabă în prezent ce atitudine să adopte faţă de aceşti oameni. Revenirea lor în Franţa şi menţinerea eventuală a acestor islamişti radicali în închisori franceze este un scenariu în discuţie dar de loc agreat de clasa politică.