Washington: R. H. McMaster, general cu experinţă numit consilier pentru securitate

În vîrstă de 54 de ani, cu o vastă experienţă pe diferite teatre de operaţiuni militare americane şi internaţionale, în Irak şi în Afganistan îndeosebi, dar şi în Orientul Apropiat, generalul McMaster este o personalitate respectată cu o carieră ireproşabilă. În contextul angajamentului în lupta anti-teroristă el are fără îndoială un cuvînt competent de spus, date fiind statele sale de serviciu pe teren. Robert Harward McMaster este considerat ca fiind şi un foarte bun teoretician: el a scris o carte interesantă despre războiul din Vietnam, şi a contribuit prin reflecţiile sale la elaborarea unei strategii americane în Irak, pentru contracararea insurecţiei irakiene după intervenţia din 2003.

În unele privinţe McMaster şi Trump au aceeaşi viziune, de exemplu ei sunt de părere că America trebuie să investească mai mult în apărare şi pregătirea armatei. În cursul unei audieri, în faţa Senatului american, în aprilie anul trecut, generalul şi-a exprimat de altfel temerea că în forma sa actuală armata americană este "prea mică pentru a proteja naţiunea".

Un sigur lucru îi lipseşte, totuşi, lui McMaster, şi anume experienţa politică, arată cotidianul Le Monde. Pe de altă parte, ziarul francez continuă să deplîngă faptul că în administraţia Trump figurează cam mulţi generali, o situaţie fără precedent. Această numire va aduce, poate, ceva mai multă coerenţă în sînul unei administraţii care, după cum arată majoritatea editorialiştilor, a lansat multe mesaje contradictorii de la intrarea în funcţie a lui Donald Trump. El continuă să fie de altfel contestat de o bună parte dintre americani.

Fără să vrea, de fapt, Donald Trump, prin enormităţile debitate şi prin stilul său abrupt, a stimulat apetitul pentru democraţie şi dezbatere politică în ţară şi chiar în alte zone ale lumii. Este în orice caz părerea unui analist al ziarului catolic la Croix.  Societatea civilă americană a înţeles că trebuie să se mobilizeze pentru a bara tentaţiile autoritariste ale acestui om, şi că toate formele de contra-putere trebuie activate în acest context. Nu întîmplător, de o lună încoace, manifestaţiile anti-Trump proliferează şi continuă în multe oraşe americane, în frunte cu New York, dar şi în alte mari metropole ale lumii occidentale precum Londra.

Potrivit unor sondaje realizate de cotidianul Washington Post, în Statele Unite a crescut procentul americanilor dispuşi să se implice mai mult în politică. Un fel de rezistenţă anti-Trump s-a structurat în Statele Unite, iar diversele asociaţii dau dovadă de multă imaginaţie în pregătirea unor acţiuni comune. "Marşul femeilor" de pe 21 ianuarie a fost o veritabilă demonstraţie de forţă. Pe 17 februarie a avut un mare răsunet mediatic “ziua fără imigranţi”. Pe 8 martie este prevăzută “o zi fără femei” iar pe 22 aprilie un “marş în favoarea ştiinţei”. Din anii războiului civil şi de la preşedintele Lincoln, America nu a mai cunoscut o astfel de contestaţie împotriva unui lider abia instalat la Casa Albă, spune un universitar american, citat de ziarul francez la Croix.