Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Raportul Amnesty International pe 2016: "Politicile de diabolizare alimentează frica şi diviziunile"

salil_shetty.jpg

Salil Shetty, secretarul general Amnesty International, prezentând raportul 2016/2017 la Paris
Salil Shetty, secretarul general Amnesty International, prezentând raportul 2016/2017 la Paris
Image source: 
Vasile Damian

Amnesty International şi-a publicat raportul anual 2016/2017. Un document de 500 de pagini despre situaţia drepturilor omului care se referă la fapte comise anul trecut. ONG-ul face astfel cel mai complet bilanţ de acest fel, se referă la practic toate ţările din lume, mai precis la 159 de state de pe planetă. Amnesty profită pentru a trage un semnal de alarmă: anul 2016 a fost unul teribil pentru drepturile omului; discursurile politice de ură, xenofobe şi extremiste sunt tot mai numeroase. Pături întregi ale populaţiei, din cauza originii sau religiei lor, sunt ţinta acestor discursuri, drepturile lor fundamentale sunt călcate în picioare.

« Discursurile de respingere ale "celorlalţi" domină în Europa, în SUA dar şi în alte ţări din lume. Aceste politici de diabolizare sunt la originea unui recul mondial ale drepturilor omului » deplânge Amnesty. Discursurile unor responsabili politici precum Donald Trump, Viktor Orban, Recep Tayyip Erdogan sau Rodrigo Duterte – botezaţi de ONG "vânzători de frică" - susţin programe nocive, iau în vizor grupuri întregi de populaţii pe care le desemnează drept ţapi ispăşitori. In paralel, « comunitatea internaţională aduce răspunsuri extrem de slabe în faţa unor atrocităţi care sunt comise prin lume, de exemplu în Siria, Yemen, Libia, Sudan sau Burundi », scrie Amnesty în raportul său anual. Document din care aflăm printre altele că anul trecut în 22 de ţări din lume au fost ucişi oameni care apărau paşnic drepturile omului.

România şi Republica Moldova, luate şi ele în vizorul lui Amnesty

România nu lipseşte nici ea din raportul Amnesty. Un ONG care notează că « şi în 2016 romii au fost victimele unor discriminări sistematice şi ale unor expulzări forţate ». Printre altele se evocă soarta unor familii rome din Eforie şi Cluj dar şi cazul familiei Boaca din Clejani, maltratată de poliţia locală şi supusă unor torturi.

Raportul Amnesty revine şi asupra audienţei publice a Curţii europene a drepturilor omului care punea în cauză România pentru presupusă complicitate în cadrul programului de « restituiri » şi detenţii secrete instaurat de SUA şi CIA. « Guvernul român a respins acuzaţiile şi a afirmat că o anchetă este în curs. După patru ani, nicio decizie nu a fost însă luată » deplânge Amnesty. In fine, România este în vizorul ONG-ului şi pentru violenţele comise contra femeilor şi fetelor.

Republica Moldova nu scapă nici ea de criticile asociaţiei de apărare a drepturilor omului. « Poliţia a folosit uneori forţa de o manieră excesivă sau nejustificată contra unor manifestaţii stradale. Urmăriri penale într-o serie de afaceri mediatizate au provocat îngrijorare cu privire la procesele inechitabile care au avut loc ulterior ». Tot în Moldova, « nu s-a făcut niciun progres pentru a remedia cauzele structurale ale impunităţii de care se bucură autorii unor torturi ». In fine, suprapopulaţia carcerală şi proastele condiţii de detenţie din anumite închisori din Moldova sunt şi ele criticate de Amnesty.

Din paginile raportului pe 2016 reiese însă că şi alte ţări din regiune – precum Slovacia, Cehia, Bulgaria dar mai ales Ungaria – au avut atitudini de discriminare şi ură faţă de minoritatea romă, dar nu numai. Rasismul şi xenofobia s-au îndrepat şi contra refugiaţilor sau azilanţilor.

Pentru prima dată, raportul Amnesty International a fost prezentat la Paris

Amnesty, filiala din Franţa, adresează o listă de 10 recomandări partidelor politice şi candidaţilor/candidatelor la prezidenţiale. Printre acestea regăsim respectarea drepturilor omului în combaterea terorismului, protejarea vieţii private, garantarea libertăţii de expresie, garantarea efectivă a dreptului la azil în Franţa şi respectarea drepturilor populaţiilor din taberele informale. Circa 600 de astfel de "campuri" cum li se mai spune ar exista în Hexagon în care ar trăi între 15 şi 20 de mii de oameni, de cele mai multe ori români sau bulgari de etnie romă. Aceştia trăiesc în condiţii foarte precare, fără acces la serviciile de bază cum ar fi apa sau asanarea.

Amnesty subliniază de asemenea faptul că între 2010 şi sfârşitul lui 2015, peste 70.000 de adulţi şi copii au fost expulzaţi cu forţa din aceste magherniţe. Fiecare familie este expulzată, în medie, o dată pe an din locuinţele provizorii. Majoritatea persoanelor nu li se oferă soluţii alternative de cazare. E motivul pentru care Franţa a fost atenţionată de mai multe organizaţii internaţionale, precum Comitetul Drepturilor copilului sau Consiliul Europei. În concluzie, Amnesty le cere candidaţilor la prezidenţialele franceze să instaureze o adevărată politică pozitivă de resorbţie a acestor cartiere sărace prin integrarea ocupanţilor şi accesul lor la drepturile fundamentale.

În acest context, Amnesty mai notează că 2016 a fost un an extrem de preocupant în Franţa pentru drepturile omului. Starea de urgenţă a fragilizat mult respectarea drepturilor şi libertăţilor. În domeniul refugiaţilor, răspunsul Franţei este neadecvat. La nivel european, poziţia Franţei nu s-a demarcat de tendinţa generală care vrea să-i ţină pe diverşii refugiaţi cât mai departe de teritoriul UE.

 
Raportul Amnesty International pe 2016: "Politicile de diabolizare alimentează frica şi diviziunile"