Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mircea Cărtărescu în Le Monde: "Vom rămîne în stradă pînă cînd vom obţine o democraţie veritabilă"

"Este vina noastră, a tuturor, dacă Europa seamănă astăzi cu corabia beată a lui Rimbaud" spune scriitorul Mircea Cărtărescu într-un articol publicat iniţial pe 11 februarie în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung şi reluat în cotidianul francez Le Monde. In articolul său Mircea Cărtărescu explică de ce românii manifestează în prezent şi afirmă că el însuşi va rămîne mobilizat pînă cînd în România va fi creată o democraţie veritabilă.

Cuvintele lui Mircea Cărtărescu şi analiza pe care o face în privinţa crizei din România au o rezonanţă importantă în Franţa, o ţară care, prin tradiţie, cultivă imaginea intelectualului angajat. Cînd Mircea Cărtărescu afirmă că "oamenii protestează împotriva transformării Românei într-o odiosă demokratură", opinia publică franceză îi acordă un credit infinit mai mare decît dacă din România o mie de oameni politici ar semna un mesaj afirmînd că nici un pericol în acest sens nu se întrevede între Marea Neagră şi Munţii Carpaţi.

"Stăpânii acestei țări, care e membră UE și NATO, nu doar că-i canalizează resursele spre propriile buzunare, dar trag țara către zona gri în care se zbat, fără viitor, Ucraina, Belarus și Moldova" mai arată Mircea Cărtărescu. Într-o singură frază el sintetiează coşmarul a sute de mii de români care constată că istoria poate uneori să retropedaleze, că o construcţie democratică poate fi oprită şi chiar demolată.

Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi scriitori români, în prezent, în străinătate. Tradus aproape în toate limbile europene, el are statura unei autorităţi morale, de unde şi imensa circulaţie pe reţelele de socializare a analizelor şi a declaraţiilor sale. Iar semnalul de alarmă pe care îl trage Mircea Cărtărescu în privinţa României dar şi a incertitudinilor care perturbă construcţia europeană are forţa talentului său precum şi a viziunii umaniste care îl animă. 

Oamenii politici care încearcă în prezent să întoarcă România din drum ar trebuie poate să reflecteze la acest lucru: Europa este în mare măsură o creaţie a filozofilor, a scriitorilor, a artiştilor, a intelectualilor. Prin tradiţie, cel puţin în partea de vest a Europei, vocea acestora este ascultată şi respectată. Iar cînd o astfel de atitudine vine de la un om care a făcut mai mult pentru imaginea României decît o întreagă clasă politică, ea nu poate trece neobservată.

Adevăraţii purtători de cuvînt ai României au fost, în ultimul timp, în Europa şi în lumea democraţiei, nume precum Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Cristian Mungiu… Altfel spus acei intelectuali pentru care democraţia, statul de drept, independenţa justiţiei şi adevărul sunt singurele valori ale demnităţii. Valori la care societatea românească nu vrea să renunţe, iar scriitorii şi artiştii români ştiu astăzi să explice în mod evident cel mai bine de ce.

1691