Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Siria: noi discuţii la Geneva sub semnul absenţei occidentalilor

2016-01-25t143507z_367324811_lr2ec1p14i9au_rtrmadp_3_mideast-crisis-syria-un_0.jpg

Staffan de Mistura, emisarul special ONU pentru Siria
Staffan de Mistura, emisarul special ONU pentru Siria
Image source: 
credit foto: rfi.fr

La Geneva sunt anunţate noi negocieri inter-siriene sub egida ONU, în timp ce în Siria războiul civil continuă. Pentru moment este greu de spus dacă această nouă tentativă de a provoca un dialog se va concretiza cu un progres, dar observatorii constată că noua configuraţie a discuţiilor reflectă noul raport de forţe de pe teren.

Mai precis, această a patra rundă de negocieri va purta în mod evident amprenta victoriei obţinută de Bachar al-Assad la Alep. Dar şi amprenta ruşilor care s-au impus, după cum arată cotidianul Libération, ca maeştri ai jocului diplomatic. 

În acest context complicat însă ruşii trebuie să ţină seama de Iran, celălalt actor politic şi militar important în regiune, precum şi de voinţa Turciei, implicată concret în luptele care se dau pe teritoriul sirian. Un triumvirat, deci, format din Turcia, Iran şi Rusia, are cuvîntul cel mai greu de spus la o Conferinţă de la care lipsesc americanii şi europenii.

Din acest dispozitiv lipseşte şi Franţa, care a fost pe vremuri putere tutelară în Siria. Ceea ce nu înseamnă că francezii nu analizează diferite scenarii prin care ar putea să joace un rol în regiune. Iar unul dintre ele, evocat de Le Figaro, ar fi ajutorarea unor zone siriene din care au fost goniţi islamiştii, dar în care nu s-au instalat oamenii regimului de la Damasc.

Europenii au reflectat la un plan de reconstrucţie a Siriei, în momentul cînd luptele vor înceta, iar el a fost cifrat la 300 de miliarde de dolari. Franţa nu crede însă că Siria va putea redeveni ceea ce a fost, un stat unitar şi un teritoriu aflat sub o unică autoritate. Iar ideea de a investi bani care să întărească puterea lui Bachar al-Assad nu este de loc agreată la Paris.

Un cuvînt acum şi despre Turcia, activă pe teren diplomatic şi militar în Siria, dar şi pe cale de islamizare galopantă în interior.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a mai reuşit să facă un pas în vederea islamizării Turciei, şi încă un pas cu o importantă semnificaţie simbolică. Femeilor angajate în armată li s-a acordat "dreptul" de a purta voalul islamic. În ultimii ani voalul islamic a început să-şi facă apariţia tot mai mult în Turcia, în zone în care în urmă cu 20 sau 30 de ani era total absent sau interzis, de exemplu în birouri şi în universităţi. Iar dacă ţinem cont că armata turcă era garantul laicităţii în statul turc, apariţia voalului în rîndurile personalului feminin al armatei înseamnă de fapt totala subordonare a acesteia faţă de puterea islamo-conservatoare.

Revista le “Courrier international” dedică un dosar important, în ultimul ei număr, derivelor autoritare ale lui Recep Tayyip Erdoga. Un referendum urmează, pe 16 aprilie, să consacre de fapt “oprimarea”, afirmă un intelectual turc, Ahmet Insel, citat de “Courrier international”. Un alt comentator deplînge sfîrşitul unei utopii, aceea a unei democraţii reale în Turcia, ţara în care, la un moment dat, islamul şi democraţia păreau să-şi dea mîna şi să coabiteze. Ceea ce ara considerat un “model turc” extrem de aclamat în Occident devine însă un fel de restaurare a vechiului modelul otoman.

1337