
Special Paris
Cu cine poate guverna Boiko Borisov, câştigătorul legislativelor din Bulgaria?
default.png

Boiko Borisov şi-a câştigat pariul. Liderul conservatorilor din Gerb – Cetăţeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei – este un negociator fără pereche, spun mai toţi analiştii politici care-l cunosc. Cu cel puţin 96 de aleşi în viitorul parlament dintr-un total de 240, ex-premierul bulgar are atuurile de partea sa. Mai ales că de-a lungul campaniei electorale, sondajele de opinie dădeau Gerb umăr la umăr cu socialiştii. Ori, partidul PSB a fost devansat cu peste 5 procente de Gerb şi nu obţine « decât » 27 de procente şi circa 80 de mandate. Cert, de două ori mai multe decât în precedentul parlament dar nu suficient cât să depăşească Gerb, un partid care domină scena politică de la Sofia din 2009 încoace.
Cu peste 9 procente din voturi şi aproape 30 de aleşi în viitorul parlament, coaliţia naţionalistă reunită sub eticheta « Patrioţi uniţi » - din care face parte şi mişcarea extremistă de dreapta pro-rusă Ataka - s-a clasat p elocul trei şi pare un partener greu de evitat pentru Borisov. Ostili migranţilor, musulmanilor şi romilor, naţionaliştii sprijineau déjà fostul guvern de la Sofia fără să participe însă la executiv. De această dată, lucrurile s-ar putea schimba, mai ales că unul din liderii naţionaliştilor a precizat că « negocierile ar putea dura cel puţin o lună ».
Boiko Borisov, 57 de ani, fost bodyguard, campion de karaté şi apoi şef al pompierilor şi al poliţiei, a condus déjà de două ori guvernele Bulgariei şi de două ori a demisionat din post în urma unor deacorduri cu membrii coaliţiei sale. De această dată, chiar dacă victoria sa este mai importantă şi neaşteptată, riscurile de instabilitate politică persistă, notează observatorii.
Victoria lui Borisov s-ar datora mai puţin unui vot de adeziune şi mai mult faptului că ex-premierul a fost capabil să-şi liniştească mai bine pe compatrioţii. Intr-un context internaţional instabil, în particular din cauza crizei migranţilor şi a relaţiei tensionate cu Turcia, Borisov a ştiut să apară mai pragmatic. Spre deosebire de socialişti care promovau o apropiere de Moscova, Borisov a prevăzut mai degrabă o relaţie « pragmatică » cu Rusia şi oricum o aliniere fidelă pe poziţiile UE şi NATO.
Populiştii din Volya – partid nou, intrat în parlament acum – a cerut să facă parte din guvern fără de care nu va sprijini executivul. Rămâne de văzut dacă Borisov va răspunde sau nu acestei puneri în gardă. Ce este însă sigur e că învingătorul alegerilor de duminică nu se va alia cu MDL, partidul istoric al minorităţi musulmane – în fapt al minorităţii turce – a cărui imagine şi reputaţie este pătate de diverse afaceri de corupţie.
Tinând cont de această radiografie a scenei politice bulgare, e foarte probabil ca şi acest mandat al lui Boiko Borisov să se termine ca precedentele două, adică înainte de termen.