Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Poziţiile candidaţilor francezi la prezidenţiale faţă de Rusia lui Vladimir Putin

Marine Le Pen, lidera Frontului national si candidata extremei drepte franceze la prezidentialele, a fost primità pe 24 martie la Kremlin de Vladimir Putin

Vizita efectuată vineri de Marine Le Pen la Moscova şi întâlnirea pe care a avut-o acolo cu Vladimir Putin continuă să provoace reacţii şi critici la Paris. În plină campanie electorală, la exact o lună de primul tur de scrutin al prezidenţialelor, fotografia comună Le Pen – Putin în saloanele Kremlinului divizează profund clasa politică franceză.

Întâlnirea Marine Le Pen – Vladimir Putin a oferit o vitrină extraordinară candidatei extremiste de dreapta la prezidenţialele franceze, aflată adesea în fruntea intenţilor de vot. Până acum, Le Pen nu fusese primită pe scena internaţională decât de preşedintele Libanului şi de cel al Ciadului. Cu liderul Kremlinului, candidata Frontului Naţional capătă o altă dimensiune, capătă o aură nesperată, o statură la care nici nu visa. Faptul că Putin nu e prea bine văzut de clasa politică franceză nu e decât un atuu suplimentar pentru cea care denunţă la fiecare colţ de stradă « sistemul », un « sistem » pe care promite că-l va pune la pământ.

Militanţii frontişti nu pot decât să aprecieze această apropiere dintre icoana lor şi omul forte de la Moscova. Extremiştii de dreapta apreciază mâna de fier a lui Putin, concepţia autoritară a puterii pe care o promovează dar şi naţionalismul pe care-l propagă. Încrezător în naţiune şi critic al globalizării, iată două viziuni ale lumii care-i apropie pe cei doi responsabili politici.

În declaraţia lui Vladimir Putin după întâlnirea cu Marine Le Pen, acesta declara despre invitata sa : « Reprezentaţi un spectru politic care se dezvoltă rapid în Europa ». Drept răspuns, lidera extremistă franceză i-a mărturist lui Putin că vede în el « omul unei noi viziuni despre lumea multipolară. O lume care este cea a lui Vladimir Putin în Rusia şi a lui Donald Trump în SUA » mai adăuga Le Pen.

Este un fapt excepţional ca liderul Kremlinului să primească în audienţă un politician care pentru moment nu reprezintă pe nimeni.

Vladimir Putin primeşte rareori dacă nu, chiar deloc, candidaţi la o alegere, mai ales atât de aproape de data scrutinului – să nu uităm că primul tur al prezidenţialelor franceze este pe 23 aprilie. Cutuma şi protocolul Kremlinului prevăd ca preşedintele Rusiei să se vadă mai degrabă cu şefi de state şi eventual de guverne. Primirea, mediatizată în plus, pe care i-a rezervat-o Marinei Le Pen a trezit bineînţeles spectrul unei ingerinţe ruseşti în scrutinul francez. Să nu uităm că occidentalii îi acuză pe ruşi că au influenţat alegerea lui Donald Trump în SUA iar Berlinul se teme de o « destabilizare » orchestrată de Moscova a legislativelor germane din septembrie.

Vladimir Putin a declarat după întâlnirea cu Le Pen că « nu vrea în niciun caz să influenţeze în vreun fel alegerile franceze ». Un purtător de cuvânt al Kremlinului a precizat deasemenea că « nu s-a vorbit despre bani la această întâlnire. » Precizăm că Frontul naţional este în căutare de şase milioane de euro – bani pe care nicio bancă franceză nu vrea să-i împrumute – ca să-şi finanţeze campania. Un partid care în 2014 primise însă un împrumut de 9 milioane de euro de la o bancă rusească.

În fine, Marine Le Pen, întrebată după întâlnirea cu Putin, despre acuzaţiile de cyberatacuri atribuite Rusiei, a spus că e vorba despre « o formă de complotism care nu se bazează pe nicio dovadă ».

Poziţiile diferiţilor candidaţi francezi la preşedinţia franceză, divergente faţă de Rusia lui Vladimir Putin

Din declaraţiile unora şi altora, reiese că ar exista doar doi-trei candidaţi « pro-ruşi » la Paris. Cap de listă deci, Marine Le Pen. Lidera Frontului naţional face parte dintre politicienii europeni care promovează o apropiere de Rusia lui Putin şi aprobă anexarea Crimeeii de către Rusia în 2014. În urma întâlnirii avute la Kremlin cu preşedintele rus, Le Pen a declarat că dacă iese învingătoare la prezidenţialele franceze, primul gest faţă de Moscova va fi ridicarea rapidă a sancţiunilor impuse Rusiei din cauza conflictului ucrainean.

Multă lume îl acuză şi pe candidatul conservator François Fillon că este apropiat Moscovei. În opinia ex-premierului francez, presupusa « derivă » a Rusiei se datorează acestor sancţiuni economice. În fine, stângistul Jean-Luc Mélenchon, liderul mişcării « Franţa nesupusă », e şi el creditat uneori drept « pro-rus ». Mélenchon a criticat-o însă acum pe Le Pen pentru vizita efectuată la Moscova. « A făcut o eroare teribilă » a spus candidatul de stânga estimând că « cel care-i strânge mâna lui Putin se discreditează. »

Critici despre această vizită au venit de mai peste tot. Emmanuel Macron, candidat independent de centru-stânga, şi-a exprimat « dezacordul », centristul François Bayrou a denunţat « supunerea lui Le Pen faţă de Putin » în timp ce socailistul Benoît Hamon a declarat că « interesele Rusiei nu sunt şi cele ale Franţei. » În mod evident, relaţiile cu Rusia divizează profund clasa politică franceză...

 
Poziţia candidaţilor francezi la prezidenţiale faţă de Rusia lui Vladimir Putin