Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Francezii sunt mai toleranţi de la un an la altul în ciuda atentatelor

nous_et_les_autres_-_noi_si_ceilalti_-_expozitie_la_muzeul_omului_din_paris.jpg

Nous et les autres - Noi si ceilalti - expozitie la Muzeul Omului din Paris
Nous et les autres - Noi si ceilalti - expozitie la Muzeul Omului din Paris
Image source: 
www.museedelhomme.fr

Numărul actelor rasiste şi antisemite a scăzut în Franţa anului trecut iar toleranţa a câştigat teren. Contextul era favorabil respingerii celui de lângă, spun specialiştii, referindu-se la dramaticele atentate şi la venirea refugiaţilor. Un raport a fost prezentat de Institutul francez de Statistică împreună cu Comisia naţională a Drepturilor Omului. O anchetă a fost realizată în luna octombrie 2016 pe un eşantion reprezentativ al populaţiei. Studiul s-a axat şi pe percepţia vis-a-vis de romi iar concluzia nu este deloc una bună.

Ïn medie, poliţiştii şi jandarmii înregistrează lunar 800 de plângeri pentru acte săvârşite în legătură cu rasa, etnia, originea ori religia cuiva. Statistica realizată cu spijinul Ministerului de Interne indică o scădere semnificativă a acestui număr, anul trecut. Uşor peste o mie în întreg anul. Acum, trebuie ţinut cont şi de faptul că statistica era influenţată cu un an înainte, în 2015, de atentatele care au zguduit Franţa iar dispozitivile de protecţie care se pot vedea chiar şi acum în locurile publice par să fi influenţat gradul de acceptare al francezului de rând vis-a-vis de cel de lângă el.

Pe de altă parte, estimarea este că doar 6% din injuriile rasiste sunt semnalate autorităţilor iar 3% sunt înregistrate ca plângeri. Cercetătorii o pun însă pe seama înnoirii de generaţie: fiecare generaţie este mai tolerantă decât cea dinainte. Contrar a ceea ce am putea crede, în Franţa frica de terorism a determinat o mai puternică coeziune naţională decât a reuşit să distrugă, sustin autorii raportului. După valurile de atentate , societatea franceză acceptă mult mai uşor şi mai bine un minoritar iar gesturile ostile minorităţilor sunt  percepute ca intolerabile de francezi.

Mai bine de jumătate dintre francezi, 54% nu se consideră ca fiind rasişti, comparativ cu 43% în anul 2014. Este cel mai ridicat nivel din 1990 încoace. Totusi, Christine Lazerges, preşedinta acestei comisii spune că suportăm mai uşor muzica africană a vecinului ori o femeie care merge pe stradă acoperită cu un voal.

Percepţia asupra islamului şi a musulmanilor rămâne o sursă de tensiune. 46% cred că islamul este o ameninţare la adresa identităţii Franţei. Se constată totodată o uşoare decrispare în ceea ce priveşte portul vălului islamic integral – o scădere cu 9 procente şi una cu 22 de procente pentru portul hijabului. Mai bine de jumătate dintre cei chestionati se opun ideii ca ar trebui facilitata practicarea cultului musulman în Hexagon dar, paradoxal, 79% doresc ca aceştia să îşi exerseze credinţa în bune condiţii. O contradicţie care arată că francezii au mai degrabă o percepţie pozitivă la adresa musulmanilor decât a religiei lor, explica autorii cercetarii.

Pe de alta parte, migratia pare sa nu mai intereseze cetateanul de rand.  Francezii nu consideră tema migraţiei ca o prioritate personală. Lumea este mai interesată de şomaj ori terorism. Un francez din 10 crede că imigraţia este principala cauză de insecuritate.

Francezii, în majoritate, percep romii ca fiind un grup aparte al societăţii. Este  minoritatea cea mai stigmatizată astăzi în Franţa. 66% îi percep că nu au reuşit să se integreze şi ca este vina lor  iar jumătate cred că romii trăiesc exclusiv din furturi şi trafic. 65% consideră că romii exploatează foarte des copiii. Totusi, cifrele sunt în scădere, comparativ cu ultimii ani. Analiştii citaţi de France Presse observă că în Hexagon a început să se vorbească de ceva timp mai puţin despre romi dar, mai bine.

Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat acest raport premierului francez şi a trimis acelaşi chestionar şi candidaţilor la prezidenţiale pentru a se poziţiona asupra chestiunilor privitoare la drepturile omului, sărăcie, dreptul de azil şi laicitate. 

703