Marine Le Pen suscită polemici pe un subiect legat de deportarea evreilor

Zilele de 16 şi 17 iulie 1942 rămîn asociate unei vaste operaţiuni realizată de poliţişti francezi, din ordinul regimului colaboraţionist de la Vichy, care au arestat şi adus 13 000 de evrei pe Velodromul de iarnă de la Paris. Evreii au fost apoi trimişi în lagărele de exterminare naziste. Imediat după război, după cum explică un editorialist în cotidianul Le Monde, refacerea unităţii naţionale a fost mai urgentă decît recunoaşterea unor adevăruri istorice. Liderii politici au preferat să dea vina pe ocupantul german pentru acest moment dureros al istoriei Franţei.

Chiar şi preşedintele socialist François Mitterrand refuza să recunoască o decizie "a Republicii franceze” în contextul celor petrecute. Abia în 1995, deci după 50 de ani de la derularea evenimentelor, preşedintele Jacques Chirac a recunoscut vina statului francez. Iar toţi ceilalţi lideri care l-au succedat la Palatul Elysée au continuat să afirme acest lucru.

Declaraţia liderei Frontului Naţional, în opoziție flagrantă cu atitudinea oficială în această privinţă, este considerată ca o “gravă eroare” de către centristul Emmanuel Macron, sau chiar ca o expresie a negaţionismului (după cum arată unul dintre liderii partidului Republicanii, Christian Estrosi).

Nu este exclus, cred unii editorialişti, ca Marine Le Pen să înceapă să piardă voturi din acest moment, întrucît s-a angajat pe un teren accidentat care aminteşte inevitabil de unele declaraţii scandaloase făcute de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen. În programul cu care s-a prezentat la prezidenţiale, Marine Le Pen arată însă că ea nu este de acord ca statul francez să se scuze la nesfîrşit pentru ceea ce s-a întîmplat în trecut, întrucît acest lucru, precizează lidera extremei drepte, îi divizează pe francezi.