Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rex Tillerson la Moscova pe fond de tensiuni Putin - Trump

7785675468_vladimir-poutine-et-donald-trump.png

Image source: 
credit foto: rfi.fr

Seful diplomaţiei americane, Rex Tillerson, efectuază o vizită la Moscova cu un mesaj clar din partea occidentalilor dar şi a opiniei publice internaţionale în ansamblul ei: viitorul Siriei nu poate fi imaginat cu preşedintele Bachar al-Assad la putere. Vizita are loc în condiţii de tensionare a relaţiilor dintre Rusia şi Statele Unite, de altfel Rex Tillerson nu va fi primit de preşedintele Vladimir Putin, el va trebui să se mulţumească doar cu discuţiile prevăzute cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Asistăm în acest moment în peisajul geopolitic internaţional la un spectaculos viraj strategic al Washington-ului care a surprins total Moscova. Vladimir Putin, care a pariat pe o încălzire a relaţiilor cu Statele Unite în urma venirii la Casa Albă a lui Donald Trump, este, pentru moment, contrariat. El nu se aştepta ca Donald Trump să-şi asume atît de repede rolul de jandarm al lumii şi să declanşeze o ripostă împotriva lui Bachar al-Assad după ce acesta a recurs la arme chimice împotriva rebelilor.

In cercurile de la Moscova s-ar părea că unii experţi dau următoarea explicaţie acestei schimbări de atitudine a lui Trump: el ar fi fost de fapt împins la adoptarea unei linii "dure" faţă de Moscova de către Pentagon, sau mai bine spus de "establishment-ul" militar. Vladimir Putin şi generalii săi au vizionat probabil de zeci de ori imaginile filmate ale atacului american. Precizia cu care a fost distrusă respectiva bază aeriană este fără îndoială un alt mesaj adresat ruşilor de către de americani.

De fapt, Statele Unite au făcut o demonstraţie impresionantă de precizie, putere de foc şi tehnologie sofisticată. Pentru ruşi, care au contribuit la întărirea sistemelor de apărare anti-aeriană siriene, avertismentul se traduce cam aşa: America, dacă îşi propune, poate anihila şi paraliza în 24 de ore avioanele lui Bachar al-Assad şi reduce la zero efortul ruşilor. Incepînd din octombrie 2015, ruşii au instalat pe teritoriul sirian baterii de apărare anti-aeriene sofisticate, de tip S-300 şi apoi de tip S-400. In mod normal acestea ar fi trebui să contracareze orice atac aerian. In mod misterios ele au rămas inactive cînd rachetele de tip Tomahawk s-au abătut asupra bazei de la al-Charyate.

Nu încape îndoială: limbajul utilizat de Trump pentru a-i transmite un mesaj lui Putin este cel al forţei. America le cere de fapt ruşilor să nu-l mai sprijine pe Bachar al-Assad, persoana sa fiind acum principalul impediment al unui posibil proces de pace.

De partea lor ruşii nu rămîn însă inactivi în acest context tensionat. In Franţa, pe postul de radio Frace Inter, un diplomat rus, numărul doi al ambasadei ruse de la Paris, a ţinut să precizeze că Rusia nu pe Bachar a vrut să-l salveze, ci statul sirian. În ce priveşte imaginile cu copii sirieni gazaţi, care au făcut ocolul lumii, Moscova consideră că ţin de strategia mediatică emoţională. Să facem întîi o anchetă internaţională şi abia apoi să ne emoţionăm, spun diplomaţii ruşi.

Cred că nu greşim dacă afirmăm că relaţiile americano-ruse au revenit în prezent exact în faza în care le-a lăsat Barack Obama. Cu un element agravant legat de acuzaţiile de interferenţă rusă în alegerile prezidenţiale ameircane.

In prezent, Statele Unite par să-şi reia în serios rolul de jandarm internaţional şi în chestiunea programului nuclear nord-coreean. După atacul ordonat de Donald Trump în Siria, acesta declară că poate "rezolva" şi "problema nord-coreeană", chiar şi fără ajutorul Chinei. Preşedintele american a trimis de altfel un port-avion spre Peninsula Coreeană, ceea ce a provocat cu siguranţă furia dictatorului de la Fenian.

Greu de spus dacă Rex Tillerson, care nu are o mare experienţă în materie de diplomaţie, va putea naviga cu suficientă dibăcie în apele diplomaţiei şi obţine cîteva concesii din partea ruşilor. Cele două părţi vor face, probabil, eforturi pentru a pregăti cît de cît prima întîlnire faţă în faţă a celor doi lideri, Vladimir Putin şi Donald Trump, care s-ar putea produce în iulie, în contextul unei reuniuni G20 de la Hamburg. De notat că între timp presa rusă nu se mai arată atît de amabilă cu Donald Trump ca în perioada cînd se instala acesta la Casa Albă.

În acelaşi timp nu numai jurnaliştii ruşi, ci şi alţii observă că Donald Trump, extrem de contestat pe plan intern, încearcă să-şi forjeze o statură internaţională prin decizii de natură să-l pună "în valoare". Fără a suscita comparaţii care nu îşi au locul, există riscul ca şi Vladimir Putin, contestat pe plan intern, după cum s-a văzut recent, să încerce să recîştige terenul mediatic pierdut prin gesturi internaţionale spectaculoase. Ar fi foarte periculos dacă liderii lumii transformă arena internaţională într-un spaţiu de reabilitare în urma eşecurilor lor interne.