Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Apropierea de Putin preconizată de trei candidaţi la prezidenţialele franceze

In Franţa, dintre cei cinci candidaţi care se detaşează în contextul prezidenţialelor, trei, mai precis Marine Le Pen, François Fillon şi Jean-Luc Mélenchon preconizează în programul lor de politică externă o apropiere de Vladimir Putin. Poziţia cea mai discutabilă o are însă radicalul de stînga Jean-Luc Mélenchon care se declară favorabil organizării unei conferinţe internaţionale pe tema "frontierelor de la Atlantic la Urali".

Intr-un dosar publicat de revista l’Obs se arată că Vladimir Putin nu poate fi decît extrem de mulţumit cînd îl aude pe francezul Jean-Luc Mélenchon evocînd perspectiva unei astfel de conferinţe. Ar fi o ocazie de aur pentru Rusia să-şi exprime revendicările teritoriale. Jean-Luc Mélénchon consideră că la o astfel de conferinţă ar trebui să se discute şi despre Scoţia, despre Catalonia sau despre Cipru. Dar fără îndoială că despre frontierele din estul Europei s-ar discuta în primul rînd într-un astfel de cadru…

Este oarecum ciudat în cîte privinţe poziţia lui Mélenchon este aceeaşi cu cea a lui Putin. Ca şi liderul de la Kremlin, de exemplu, Jean-Luc Mélenchon consideră că Alianţa Atlantică ar fi trebuit să dispară în 1991, cînd s-a autodizolvat Pactul de la Varşovia.

“Voi fi preşedintele păcii”, repetă mereu candidatul partidului "Franţa nesupusă”. Comentatorii din revista l’Obs se întreabă însă: al cărei păcii, al păcii pe care vrea să o impună Kremlinul? O altă frază repetată des de Jean-Luc Mélenchon: “noi, francezii, nu vrem nici un fe de război, nici unul mic, nici unul de mărime mijlocie, nici unul mare pe vechiul continent”.

In contextul în care ruşii şi-au dublat bugetul militar în ultimii ani, şi în contextul în care Franţa, ca singură putere nucleară rămasă în sînul Uniunii Europene are responsabilităţi mai mari pentru apărarea continentului, viziunea lui Mélenchon intrigă. Revista l’Obs, cu simpatii de stînga de altfel, îi compară atitudinea cu cea a lui Chamberlain şi Daladier, care în 1938, în numele Marii Britanii şi al Franţei, acceptau ca Hitler să dezmembreze Cehoslovacia, în numele păcii de altfel.