Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegeri prezidențiale Franța: primele rezultate, primele declarații

Al doilea tur al prezidenţialelor franceze îi va opune pe 7 mai pe centristul pro-european independent Emmanuel Macron şi pe lidera extremei drepte Marine Le Pen, şefa partidului Frontului naţional. Pentru prima dată în istoria celei de-a 5-a Republici franceze, conservatorii nu se califică în turul doi şi este pentru prima dată în mai bine de jumătate de secol că niciunul din cele două partide care dominau viaţa politică - dreapta din Les Republicans şi stânga din Partidul Socialist - sunt eliminate din finală. 

Fotografia de final este următoarea, ţinând cont de rezultatele comunicate de ministerul de interne la ora 4 dimineaţa şi care le exclud pe cele ale francezilor de peste hotare. Emmanuel Macron iese pe primul loc cu 23,75 la sută din sufragii, Marine Le Pen, pe locul doi cu 21,53 procente din sufragiile exprimate. E vorba deci de o diferenţă substanţială de mai bine de două procente dar în acelaşi timp este cel mai bun scor din istoria extremei drepte franceze.

Pe locul 3 soseşte conservatorul François Fillon cu puţin sub 20% urmat fiind de stângistul Jean-Luc Mélenchon, 19,6 procente, scor şi el istoric de mare pentru liderul "Franţei nesupuse". In fine, Benoît Hamon obţine 6,3% şi înregistrează şi el un record, negativ evident, acesta fiind cel mai slab scor al socialiştilor francezi din 1969 încoace.

Aceştia sunt singurii candidaţi cu peste 5 procente din voturile exprimate, pragul de la care se rambursează cheltuielile de campanie. Intr-adevăr, suveranistul Nicolas Dupont-Aignan nu a cules decât 4,7%. Toţi ceilalţi 5 pretendenţi la palatul Elysée - ciobanul iconoclast Jean Lassalle, anticapitalistul Philippe Poutou, suveranistul François Asselineau, extremista de stânga Nathalie Arthaud şi troţkistul Jean Cheminade - nu au făcut deca tact de prezenţă ieri obţinând fiecare între 0,2% şi 1,2% din sufragii.

Absenteismul a fost de 21,3 procente iar voturile albe sau nule de 2,6%.

 

Primele declarații

 

Centristul independent Emmanuel Macron a declarat că "în mod clar întoarcem o pagină a vieţi politice franceze". Cel care are probabil mari şanse să devină pe 7 mai cel mai tânăr preşedinte al Franţei - are doar 39 de ani - a promis că vrea să fie preşedintele patrioţilor în faţa ameninţării naţionaliste". Finalista Marine Le Pen a salutat "rezultatul istoric" pe care l-a obţinut, cel mai ridicat înregistrat vreodată de un extremist de dreapta la un scrutin prezidenţial. Ea estimează că turul doi le va da ocazia francezilor să aleagă între "marea alternanţă" şi "o lume fără reguli". Conservatorul François Fillon, eliminat din turul doi după ce a fost pus sub urmărire judiciară şi o campanie în care numele său a fost implicat, citat într-o serie de presupuse afaceri de corupţie şi nepotism, a estimat că "nu avem de ales decât să votăm contra extremei drepte care ea, dacă ajunge la putere, nu va aduce decât necazuri, diviziuni şi haos". Benoît Hamon, candidatul învins al socialiştilor, a chemat "s-o batem cât se poate de tare" pe marine Le Pen.

Precizăm dealtfel că cu mici excepţii - Jean-Luc Mélenchon şi Nicolas Dupont-Aignan care cer avizul partizanilor lor - restul clasei politice, de dreapta sau de stânga, a cerut blocarea drumului extremei drepte, a dat consemn de vot clar în favoarea lui Emmanuel Macron, semn că aşa-zisul front republican contra extremei drepte mai funcţionează - aşa cum a fost şi cazul în 2002 la finala prezidenţială dintre conservatorul Jacques Chirac şi Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine.

 

Cum a reacționat preşedintele François Hollande, care nu a mai candidat pentru un al doilea mandat?

 

François Hollande nu a recţionat încă oficial dar ni se promite o declaraţie sau un comunicat "foarte repede". Se ştie însă că şezful statului l-a sunat încă de aseară pe învingătorul primului tur - şi fostul său ministru al Economiei - pentru a-l felicita.

 

Reacții internaționale

 

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei europene, a salutat calificarea în turul a lui Emmanuel Macron şi chiar l-a felicitat pe centrist. Semn al sprijinului larg de care se bucură la Bruxelles, liderul mişcării En marche! a fost felicitat şi de Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene. Ea vede în faptul că Macron a venit pe scenă aseară cu drapelele francez şi european "o speranţă şi viitorul generaţiei noastre". In fine, negociatorul-şef al Brexitului pentru UE, francezul conservator Michel Barnier, a salutat şi el pe Twitter calificarea pentru turul a lui Emmanuel Macron. "Franţa trebuie să rămână europeană" scrie înaltul oficial de la Bruxelles.

In Germania, primul partener comercal al Franţei şi considerată alături de acaeasta "motorul Europei", clasa politică răsuflă fireşte uşurată perspectiva unei victorii a extremei drepet era cel mai negru scenariu. Printre primii oficiali de la Berlin care au reacţionat se numără Sigmar Gabriel. Ministrul german de externe s-a declarat "mulţumit că Macron a obţinut rezultatul cel mai bun. Sunt sigur că va mătura la turul doi extrema dreaptă, populismul de dreapta şi pe anti-europeni". Martin Schulz, preşedintele social-democraţilor şi candidat la toamnă la postul de cancelar, l-a felicitat şi el pe centristul francez. In fine, dacă actuala cancelară, conservatoarea Angela Merkel, nu s-a exprimat încă, cu siguranţă că şi ea e mulţumită. Teoretic, CDU, partidul ei, este apropiat republicanilor francezi, adică partidului lui Fillon, dar în Germania, atitudinea candidatului şi ex-premierului francez era foarte criticată.

Casa Albă nu s-a pronunţat asupra rezultatului din Franţa. In trecutul apropiat însă Donald Trump s-a arătat mai degrabă sedus de Marine Le Pen cu care dealtfel consilierul său Steve Bannon întreţine legături familiale.