Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce a câştigat Marine Le Pen primul tur al prezidenţialelor în Corsica?

le_pen_corse.jpg

Marine Le Pen în miting la Ajaccio pe 8 aprilie 2017
Marine Le Pen în miting la Ajaccio pe 8 aprilie 2017
Image source: 
lemonde.fr/Laurence Geai

Marine Le Pen a creat surpriza la turul întâi al prezidenţialelor în Corsica. Candidata de extremă dreaptă a ieşit pe primul loc în sera lui 23 aprilie, o premieră în istoria Corsicii. Pe locul doi s-a clasat conservatorul François Fillon iar pe trei centristul independent Emmanuel Macron, finalistul prezidenţialelor din 7 mai alături de Marine Le Pen. Cert, ştim că pe insula franceză din Mediterană au loc tot mai des acţiuni ostile musulmanilor – ne amintim de violenţele de anul trecut de pe plaja de la Sisco sau cele din cartierul popular din Ajaccio. Somajul este de asemenea endemic în Corsica. Ce alţi factori pot însă explica acest vot?

Ca să înţelegem ce a putut favoriza votul atât de masiv în favoarea lui Marine Le Pen – ea a obţinut locul întâi cu practic 28% din voturi în timp ce Emmanuel Macron nu a sosit decât pe poziţia a treia cu zece procente mai puţin – ne-am adresat unor cunoscători ai politicii locale.

Henri Malosse, fost preşedinte al Comitetului economic şi social european, este de origine corsican şi candidează, în Corsica, la viitoarele legislative din iunie sub culorile mişcării En Marche ! a lui Emmanuel Macron.

L-am întrebat pentru început dacă a fost surprins de rezultatul primului tur al prezidenţialelor?

« Nu mă miră rezultatul, era ceva previzibil. Pe de o parte există, ca şi în restul Franţei, o nemulţumire generală, o frică de imigraţie dar şi o serie de întrebări legate de Europa. Apoi, cu toate că Marine Le Pen este foarte iacobină, centralizatoare, în mod paradoxal, o parte dintre cei care caută să-şi regăsească identitatea corsicană, la nivel de alegeri prezidenţiale, sunt atraşi de Marine Le Pen ».

Putem spune că pe insulă naţionalismul se confundă cu naţionalismul corsican?

« Nu, deloc, nu putem spune aşa ceva ! Naţionalismul corsican este foarte divers cu toate că suntem un popor puţin numeros. Curentul autonomist şi naţionalist este traversat de diverse tendinţe. Liderii corsicani – ai executivului şi ai Adunării teritoriale, Gilles Siméoni şi Jean-Guy Talamoni – sunt oameni care resping extremismul şi naţionalismul în sensul negativ, de repliere pe sine. Cu toate acestea, observăm de câţiva ani încoace apariţia şi dezvoltarea unor mişcări în cadrul acestor curente naţionaliste. Mişcări mult mai radicale şi foarte apropiate ideilor extremei drepte. In acest context, Marine Le Pen a ştiut să utilizeze sentimentul identitar corsican. A făcut la fel şi în Alsacia sau la Nisa unde au apărut mişări identitare - care de exemplu afişează drapelul regional sau promovează limba regională – şi care în acelaşi timp sprijină Frontul naţional. Când Marine Le Pen a venit în timpul campaniei, pe 8 aprilie, la Ajaccio, s-a folosit de acest sentiment de identitate regională. Le Pen este foarte ambiguă ; în Corsica ea foloseşte discursuri diferite de cele susţinute la Paris. In Corsica, în Alsacia sau în Tara bascilor ea se joacă cu sentimentele identitare iar acest lucru provoacă confuzie în spiritele alegătorilor, lucru care explică scorul ei foarte mare la primul tur al prezidenţialelor dar pe care nu cred că-l va mai atinge la legislative ».

Si ce e de făcut pentru a înlătura confuzia ? Liderii celor trei curente, naţionalist, independentist şi autonomist, au chemat oamenii să facă baraj extremei drepte...

« Eu sunt foarte îngrijorat de atracţia unor alegători naţionalişti pentru ideile Frontului naţional. Cred că este de responsabilitatea liderilor naţionalişti, autonomişti şi independentişti să-şi clarifice mai bine poziţia. Ei au lăsat să prospere la marja dreapta a partidelor lor, mici curente sau grupuscule identitare care au devenit tot mai violente şi tot mai influente – mai ales pe reţelele de socializare dar şi pe stadioane. Pe baza acestor mişcări identitare violente, plecând de la ele, prosperă apoi votul Frontului naţional ».

Jean Géronimi este responsabil socialist în oraşul Bastia din nordul Corsicii. El are o altă explicaţie pentru a descifra votul de la primul tur.

« In Corsica, inclusiv în marile oraşe precum Ajaccio sau Bastia, la alegerile locale, există 30% din oameni care votează cu stânga, 30% cu dreapta, 30% cu naţionalişti şi 10 procente care votează cu Frontul naţional. Acum, Marine Le Pen a făcut 30%. Dacă analizăm însă rezultatele de la primul tur din 23 aprilie, vedem că practic stânga şi dreapta şi-au regăsit toate voturile. Cele 30 de procente ale lui Le Pen vin deci, după mine, în mare parte de la naţionalişti ».

Si totuşi, Jean Géronimi, de ce aproape o treime din electorat s-a lăsat atrasă de Marine Le Pen?

« Electoratul votează cu naţionaliştii pentru că e o tradiţie clanică ; ştiţi bine că în Corsica sunt clanurile – de dreapta sau de stânga - care conduc treburile. Ori tinerii resping ideologia de clan şi votează deci cu naţionaliştii. De această dată, la prezidenţiale, au respins şi restul de partide tradiţionale franceze votând deci cu Le Pen ».

Henri Malosse, vă prezentaţi la legislativele din iunie sub eticheta locală a mişcării En Marche ! a lui Emmanuel Macron. Ce-ar trebui să facă centristul independent în Corsica, acum şi în cazul că iese învingător pe 7 mai ?

« In cazul – foarte probabil şi de dorit din punctul meu de vedere – că Emmanuel Macron câştigă prezidenţialele, el va trebui să ia în seamă dorinţa de emancipare a corsicanilor şi, mai general, dorinţa de emancipare a teritoriilor. Până acum – şi acest lucru explică şi el rezultatele primului tur – Emmanuel Macron, când a venit aici, a spus lucruri pozitive despre Corsica dar nu a mers destul de departe cu propunerile. A evocat un pact girondin – contrar deci celui iacobin – dar nu a spus cât de departe va merge cu această descentralizare. Cât va lăsa să se dezvolte limba corsicană, câtă putere şi competenţe va acorda viitoarei Colectivităţi unice din Corsica, etc. A rămas foarte prudent, prea prudent în timp ce Marine Le Pen s-a angajat mult mai mult pe chestiuni de autonomie, pe recunoaşterea limbii, pe identitatea corsicană. Pe scurt, cred că Macron va câştiga – şi în Corsica şi pe plan naţional – dar după aceea va trebui să ia în calcul dorinţele de emancipare pentru că şi ele sunt elemente fundamentale ale unei viitoare reforme a Franţei ».

De ce Marine Le Pen a ieşit pe primul loc în Corsica după primul tur al prezidenţialelor?