Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Marine le Pen la Palatul Elysée? - Semnalele de alarmă se multiplică

000_nt3lj_0.jpg

Image source: 
credit foto: rfi.fr

Alegerile prezidenţiale din Franţa, a căror miză este extrem de importantă nu doar pentru francezi ci şi pentru întreaga Europă, au intrat într-o fază de dezbateri intense şi de apeluri repetate la crearea unui front republican anti-Le Pen. Miercuri 3 mai are loc cel mai importantă moment mediatic de dinaintea scrtinului de duminică: duelul televizat faţă în faţă a celor doi candidaţi, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen. Sondajele îl desemnează în continuare cîştigător pe candidatul centrist, Emmanuel Macron, cu un scor de 60 la sută în favoarea sa şi 40 la sută pentru candidata extremei drepte, Marine Le Pen. Numeroase voci avertizează însă că un “accident electoral” este posibil, date fiind marele număr de indecişi, marele număr de abstenteiști, precum şi jocurile politice care au început deja în vederea legislativelor din iunie.

Toată lumea scrutează oarecum cu nelinişte aceste sondaje

Chiar dacă ele pun în lumină victoria lui Emmanuel Macron, sondajele vorbesc şi despre profunda diviziune din sînul electoratului şi din sînul clasei politice franceze. Dintre alegătorii lui François Fillon la primul tur de scrutin, doar 49 la sută declară că vor vota cu candidatul centrist, iar 25 la sută se pronunţă pentru lidera Frontului Naţional. Dintre alegătorii lui Jean-Luc Mélenchon, omul care încearcă să îmbrace acum costumul de lider natural al stîngii, 47 la sută sunt pro-Macron iar 19 la sută pro-Le Pen. Ceva mai disciplinaţi par cei care l-au votat pe socialistul Benoît Hamon la primul tur: 76 la sută dintre ei afirmă că vor urma consemnul dat de candidatul lor şi că îl vor credita în urne pe Emmanuel Macron.

Acesta din urmă apare acum ca un fel de om provendiţial pe umerii căruia apasă o sarcină dificilă: el trebuie să salveze democraţia franceză dar şi să-i reconcilieze pe francezi între ei. Iar dincolo de miza internă el mai este omul care ar trebui, în anii viitori, să contribuie în mod substanţial la salvarea proiectului comunitar şi să-i reconcilieze pe europeni în jurul construcţiei europene.

Va fi el capabil de toate acestea, la cei 39 de ani ai săi şi cu experienţa încă limitată pe care o are? Ar fi de dorit în orice caz, iar în ultimul timp tot mai multe persoane, personalităţi, formaţiuni şi medii de informare se coalizează în jurul lui.

Este cazul cu cotidianul catolic La Croix care lansează un apel în favoarea lui Macron. Iată ce putem citi într-un editorial: "Ziarul nostru nu are obiceiul de a-şi exprima vreo preferinţă printre candidaţii unui scrutin. Dar întrucît astăzi miza este considerabilă pentru Franţa şi Europa, întrucît prea mulţi oameni politici au adoptat o postură sibilinică, întrucît există riscul unui rezultat care să fie consecinţa unei inadverdenţe, ni se pare necesar să spunem care este opţiunea noastră, cît nu e prea tîrziu.”

 

Un fel de alarmă generală parcă a început să sune în Franţa dar şi în Europa…  

O atitudine similară adoptă şi un fost lider centrist, Jean-Louis Borloo, care în ultimii trei ani s-a retras din politică pentru a se consacra unei alte misiuni, electrificarea Africii. El revine practic după trei ani de absenţă în arena politică franceză cu acest mesaj: votaţi Macron pentru că ne aflăm într-un moment grav şi istoric.

Mai mulţi mari patroni francezi care se exprimă în cotidianul economic Les Echos denunţă proiectul "aventurist" al lui Marine Le Pen de ieşire a Franţei din zona euro. Abandonarea monedei comune euro riscă să fie catastrofală pentru intreprinderile franceze şi pentru francezi în general, avertizează aceşti patroni. Și chiar dacă Marine Le Pen renunţă la ieşirea din zona euro, eventuala ei venire la putere riscă să creeze un fel de "incertitudine devastatorare” pentru activitatea economică, mai spun respectivii mari şefi de intreprinderi.

Ecologiştii francezi încep şi ei să fie conştienţi de gravitatea momentului şi să se mobilizeze pentru Emmanuel Macron dat fiind riscul ca democraţia franceză să fie "desfigurată" în caz de victorie a lui Marine Le Pen (expresia îi aparţine deputatului ecologist Noël Mamère). Acest apel intervine în ciuda faptului că ecologiştii îi reproşează candidatului centrist că nu a inclus în programul său mai nimic din doleanţele mişcării.

De semnalat, pe plan european, un apel al fostului ministru grec de finanţe Yanis Varufakis în favoarea lui Emmanuel Macron. Acest radical de stînga, care în nici un caz nu se află în aceeaşi barcă ideologică cu Macron, reaminteşte că la ora la care era ministru candidatul centrist a făcut tot posibilul pentru a ajuta Atena în momentul crizei datoriei publice.

Toate aceste semnale de alarmă, precum şi altele pe care nu le-am evocat aici, pun de fapt în lumină un lucru: Marine Le Pen rămîne un candidat redutabil cu un discurs care suscită emoţie dar şi adeziuni numeroase. Ea a lansat un fel de "cruciadă" împotriva capitalismului, a globalizării şi a lumii financiare, ceea ce îi aduce multe voturi din zona stîngii, ba chiar a contestatarilor radicali. Prin ceea ce propune ea Franţa s-ar putea înscrie într-un viraj care apoi să afecteze o întreagă generaţie, spun mulţi editorialişti.

De unde şi apelul lor către alegători: treziţi-vă acum, cît mai puteţi vota, şi nu luni 8 mai cînd lamentaţiile s-ar putea să fie inutile. Aşa cum sunt inutile acum unele lamentaţii în Marea Britanie, după un Brexit în care nimeni nu a crezut serios că s-ar putea să se producă.