Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Libertatea presei, în pericol inclusiv în ţările democratice

rsf.png

Image source: 
rsf.fr

În raportul său anual, publicat ca de obicei pe 3 mai, asociaţia Reporteri fără frontiere notează că « libertatea presei nu a fost niciodată atât de ameninţată ca acum ». La manifestaţii, în zonele de război - pe scurt, în tot mai multe locuri - jurnaliştii au devenit ţinte prioritare pentru anumite state sau grupuri. Situaţia presei se degradează aşadar, atât sub regimurile autoritare cât şi în ţări democratice.

Cu ocazia publicării raportului pe 2017 privind libertatea presei în lume, asociaţia Reporteri fără frontiere se întreabă : « Dar oare unde se va opri această spirală infernală? ». Aproape două treimi din ţările repertoriate de RSF au înregistrat agravări ale situaţiei lor în domeniul libertăţii presei.

Trei noi state din lume au intrat pe « lista neagră » a asociaţiei, acolo unde situaţia este « foarte gravă » : Burundi, Egipt şi Bahrein. Aceste ultime două state ar fi devenit adevărate « închisori pentru jurnalişti » întrucât acolo statul foloseşte cenzura şi represiunea legislativă sau poliţienească contra libertăţii presei. În Camerun, corespondentul RFI în limba hausa, Ahmed Abba, a fost recent condamnat la zece ani închisoare pentru « nedenunţarea unor acte de terorism ». Avocaţii lui, sprijiniţi de direcţia RFI de la Paris, estimează că această condamnare este un mesaj clar adresat tuturor jurnaliştilor din ţară.

Țara cea mai ucigătoare pentru jurnalişti rămâne Siria. Anul trecut au fost ucişi acolo 19 confraţi de-ai noştri: omorâţi fie de rebeli, fie de jihadişti, fie de regimul al-Assad. În total, în 2016 au fost ucişi în lume 57 de jurnalişti.

Dacă războaiele şi regimurile autoritare fac din Orientul mijlociu zona geografică cea mai periculoasă pentru libertatea presei, situaţia din democraţiile occidentale se degradează şi ea. Sub pretextul luptei contra terorismului, cadrul juridic se înăspreşte: legiuitorul poate pune sub ascultare jurnaliştii, în Marea Britanie sau Franţa de exemplu. « Presiunea politică directă asupra presei e şi ea tot mai mare » deplânge Reporteri fără frontiere.

În Finlanda, ţară adesea dată drept exemplu pozitiv în domeniul libertăţii de expresie, doi confraţi de-ai noştri au demisionat anul trecut pentru că li s-ar fi cerut să facă mai puţine reportaje critice depsre guvern.

În Polonia, « sute de jurnalişti sunt pe tuşă pentru că statul « repolonizează » mediile de informare ». Nu-i deci de mirare că ţara a pierdut într-un an 7 locuri în clasament, ajungând azi pe poziţia a 54-a.

În fine, nici Franţa nu străluceşte, ea fiind pe locul 39 în topul RSF. Conservatorul François Fillon şi extremista de dreapta Marine Le Pen au fost cei mai virulenţi faţă de presă în această campanie electorală pentru prezidenţiale. O jurnalistă de la canalul CNews a fost recent suspendată pentru că a semnat o petiţie feministă contra lui Le Pen. În timp ce Frontul naţional, partidul lui Marine Le Pen, continuă să denunţe aşa-zisa « cenzură mediatică » la care este supus, alţii evocă autocenzura pe care şi-o aplică jurnaliştii ca să mai scape de critici. Critici recurente au venit în Franţa din taberele lui Le Pen şi Fillon dar şi din cea a stângistului Jean-Luc Mélenchon iar în America de la noul preşedinte Donald Trump.

Reamintim că libertatea de informare face parte din drepturile fundamentale recunoscute de Naţiunile unite.

Libertatea presei, în pericol inclusiv în ţările democratice