Combaterea terorismului: Macron vs Le Pen, două viziuni diferite

Cei doi candidaţi calificaţi pentru finala prezidenţială din 7 mai au viziuni destul de diferite chiar dacă pe alocuri, planurile lor pot converge.

Fostul ministru al Economiei, Emmanuel Macron, asumă pe deplin munca executivului din care a făcut parte. In programul său, centristul scrie : « Multe au fost făcute după atentatele din 2015 şi 2016 ». El promite însă că « va merge şi mai departe », promiţând de exemplu o reorganizare a serviciilor de informaţii. Extremista de dreapta este ea foarte critică faţă de acţiunea guvernului de la Paris. « Nu s-a făcut nimic » repetă cui vrea să audă Marine Le Pen. Cum notează însă ziarul Le Monde, « Le Pen uită să precizeze că de doi ani şi jumătate, în numele libertăţilor individuale, deputaţii Frontului naţional au votat contra diverselor legi care vizau înăsprirea arsenalului juridic ».

Si la capitolul stare de urgenţă, cei doi finalişti sunt pe poziţii diametral opuse. Macron zice că vrea să menţină această stare cât e nevoie – ultima prelungire « expiră » în iulie – în timp ce Le Pen consideră că această măsură este « de faţadă, un miraj ».

Reorganizarea serviciilor de informaţii este însă tema de predilecţie a celor doi candidaţi la prezidenţiale. Trebuie spus că există în Franţa mari probleme de cooperare între diversele servicii : unele depind de ministerul de interne, altele de Apărare sau direct de şeful statului ; apoi mai există servicii de informaţii pariziene, altele regionale, şamd. Pentru a stimula schimburile între aceste diverse servicii, atât Emmanuel Macron cât şi Marine Le Pen propun creearea unei agenţii centrale de informaţii. Extremista de dreapta ar vrea s-o rataşeze cabinetului primului ministru în timp ce candidatul centrist vrea s-o plaseze direct sub tutele preşedinţiei.

Ce propun finaliştii în domeniul judiciar pentru a combate terorismul?

Cei doi au viziuni foarte diferite în acest domeniu.

Marine Le Pen de exemplu propune restabilirea sistematică a « pedepsei duble ». Cu alte cuvinte ca, odată ieşit din închisoare, un condamnat să poată fi expulzat din ţară. Această ipotetică lege nu s-ar putea însă aplica decât străinilor, străini care sunt departe de a fi majoritari printre jihadiştii care au lovit Franţa.

Emmanuel Macron se poziţionează pe un plan mai operaţional. El vrea să « amelioreze circulaţia informaţiei între autorităţile judiciare şi serviciile de informaţii ». Pe plan extern, Macron prevede şi o cooperare judiciară mai bună în Europa. Centristul vrea de asemenea să stimuleze cooperarea regională între ţările ameninţate de jihadişti – e vorba aici de Turcia, Tunisia sau alte state africane. In acest domeniu, Marine Le Pen nu are nicio propunere concretă.

Emmanuel Macron ar dori să continue actuala politică externă, adică lovirea teroriştilor în « zonele lor de interes » : Africa, Mediterana sau Orientul mijlociu. Marine Le Pen este şi ea favorabilă bombardamentelor franceze care vizează organizaţia stat islamic. Candidata extremistăs-a pronunţat însă de mai multe ori şi în favoarea unei « apropieri strategice » de Rusia pentru a-i combate pe jihadişti. In fine, tot Le Pen propune ieşirea Franţei din spaţiul Schengen şi creearea mai multor mii de posturi de grănicieri, lucru care, în opinia ei, ar împiedica circulaţia teroriştilor care revin din zona irakiano-siriană. Ori acest iluzoriu control al frontierelor nu ar avea niciun impact. Franţa, Germania, Austria, Danemarca, Suedia şi Norvegia au suspendat déjà aplicarea regulilor Schengen. De partea sa, Emmanuel Macron, pro-european convins, crede mai degrabă că soluţia poate veni de la o întărire masivă a agenţiei Frontex, mai exact mărirea numărului de angajaţi de la o mie la 5 mii.