Dezbatere Macron – Le Pen: unde a dispărut tradiţionala curtoazie franceză ?

Sentimentul pe care l-am avut aseară a fost unul contradictoriu, şi l-am regăsit şi în comentariile altor confraţi. Pe de o parte m-am bucurat, cum se bucura azi dimineaţă un editorialist în cotidianul Libération, că Marine le Pen şi-a arătat, într-un fel, “adevărata faţă”. Mai precis, s-a văzut clar, foarte clar că nu are “nivelul” necesar pentru a pretinde postul suprem în stat.

Pe de altă parte am fost întristat să văd că dezbaterea a ieşit de sub control, că tradiţionala curtoazie mediatică franceză, cu care m-am obişnuit într-un fel în ultimii 30 de ani, s-a evaporat. Ceva nou, şi cu totul stupefiant, s-a întîmplat ieri pe platoul de unde transmiteau principalul post de televiziune privat TF1 şi principalul post de televiziune public France 2. Ceva nou în sensul că dezbaterea de fond şi politeţea elementară au fost aruncate practic la coş, fiind înlocuite cu un fel de pugilat verbal. Marine le Pen a fost de fapt cea care a dat tonul şi a trecut direct la “artileria grea” a invectivelor, insinuărilor şi grimaselor de tot felul, obligîndu-l într-un fel pe Emmanuel Macron să accepte acest stil de “gîlceavă”. Iată însă un mic exemplu, doar 30 de secunde de schimburi de replici, care "vorbesc" despre atmosfera creată pe platou.

“Vă supuneţi, faceţi sluj în permanenţă în faţa Germaniei, în faţa sindicatului magistraturii, în faţa Uniunii organizaţiilor islamice din Franţa, în faţa comunitarismului, în faţa celor care au forţa banului, în faţa băncilor, faceţi sluj în faţa lor. Sunteţi, poftim, candidatul care face sluj.” – spune Marine Le Pen.

La care Emmanuel Macron îi răspunde: “Eu nu mă înclin în faţa nimănui, şi ca să rămîn drept şi demn nu am nevoie să stropesc cu noroi pe nimeni. Dumneavoastră stropiţi cu noroi în permanenţă, îi stropiţi cu noroi pe străini, pe judecători, stropiţi cu noroi în dreapta şi în stînga doamnă Le Pen, ori ţara noastră nu are nevoie de acest lucru.”

Este un exemplu de deturnare a ceea ce trebuia să fie o dezbatere de fond. Ca spectacol mi se pare discutabil, dacă nu chiar regretabil. Iar din punct de vedere jurnalistic dezbaterea este pentru mine un eşec.

Doi jurnalişti cu multă experienţă, de fapt şefii departamentelor politice ale celor două canale de televiziune, s-au aflat pe platou în calitate de moderatori, dar ei au pierdut de fapt controlul emisiunii de la bun început şi nu au mai reuşit să-i redreseze nivelul intelectual şi comportamental.

Din păcate putem spune acest lucru, dezbaterea este un eşec al lor şi al celor două canale de televiziune. Personal cred că această emisiune ar trebui difuzată şi analizată în toate şcolile de jurnalism ca exemplu de cum NU trebuie concepută o dezbatere. Există o demnitate mediatică, după părerea mea, care în acest context a fost contrariată... Atît francezii, cît şi europenii şi lumea democraţiei merită ceva mai mult în materie de dezbateri politice, dar mă întreb din nou, cum am făcut-o deja de la acest microfon, dacă televiziunea mai este aliata democraţiei…

În altă oridine de idei, partida pugilistică de ieri începe să aibă consecinţe juridice. Emmanuel Macron a depus o plîngere împotriva lui Marine le Pen, pentru difuzare de false informaţii. Aceasta întrucît candidata Frontului Naţional a insinuat că Emmanuel Macron ar putea avea un cont bancar secret în Bahamas.

Multe medii de informare i-au “notat” pe cei doi pentru prestaţiile lor, şi nu încape discuţie că Emmanuel Macron, prin sîngele rece de care a dat dovadă dar şi prin propunerile de fond s-a detaşat clar. Nota cea mai interesantă este însă cea dată de bursele europene, care au deschis în creştere după această dezbatere, încrezătoare deci în şansele lui Emmanuel Macron de a devenit preşedinte.

Aş cita în final din principalul editorial publicat de Libération, pentru că ascunde o invitaţie la prudenţă. "Diferenţa de competenţă dintre cei doi implică însă şi un risc. Marine le Pen îşi arată slăbiciunile întrucît la ea raţiunea este substituită cu agresivitatea, şi în felul acesta Emmanuel Macron, aproape fără mare efort, se plasează în postura cîştigătorului, dar şi a celui care ştie totul care este superinstruit, care face parte din elită… Ori tocmai aici este pericolul, Macron a dominat dar dominînd riscă să irite o parte din public pentru că elitele nu sunt chiar bine văzute de toţi alegătorii. Ca să nu mai spunem că în privinţa unor dosare precum cele legate de imigraţie şi securitate, argumentele viscerale ale Frontului Naţional sunt eficiente”.

Cu alte cuvinte, editorialistul de la Libération îl îndeamnă pe Emmanuel Macron la prudenţă, pentru că o victorie mediatică în faţa unui adversar atît de agresiv precum Marine le Pen poate fi cu două tăişuri.