Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Războiul nervilor în dreapta franceză

noul_premier_al_frantei_edouard_philippe_luni_15_mai_la_matignon_in_timp_ce_prelua_mandatul.jpg

Noul premier al Frantei, Edouard Philippe, luni 15 mai la Matignon în timp ce era învestit
Noul premier al Frantei, Edouard Philippe, luni 15 mai la Matignon în timp ce era învestit
Image source: 
REUTERS/Charles Platiau

În Franţa, dreapta politică se află în pragul unei adevărate crize după ce conservatorul Edouard Philippe a devenit prim-ministru. Edouard Philippe este un apropiat al ex-premierului conservator Alain Juppé, de alfel purtătorul de cuvânt al acestuia în momentul primarelor pentru desemnarea candidatului Republican la prezidenţiale. Iar în acest context, Emmanuel Macron reuşeşte să producă o fractură între aripa sa moderată şi cea dură. Noul premier al Franţei se regăsea în tabăra "moderată" a conservatorilor francezi.

După ce a visat timp de cinci ani, dreapta are, în sfârşit un premier ieşit din rândurile sale. Doar că numirea nu a făcut mai pe nimeni să surâdă la sediul partidului Republican.

Tabăra susţinătorilor lui Alain Juppé – sau fracţiunea « moderată » a partidului s-a felicitat în urma acestei alegeri. Deputata Nathalie Kosciusko-Morizet declara imediat că nu crede că Emmanuel Macron şi-ar dori prin această numire să spargă dreapta. Misiunea sa este să facă ţara să  reuşească”. Si a adăugat : « dacă va aduce reforme bune, va trebui să fim cu toţii constructivi ».

De cealaltă parte, responsabilii partidului au adoptat o atitudine total inversă. "Astăzi, ceea ce propune Emmanuel Macron nu este o recompunere politică, este un dinamitaj", a comentat François Baroin care conduce campania pentru legislative. « Nu ni se pare ceva sănătos pentru democraţie » a afirmat de partea sa Bernard Accoyer, secretarul general al partidului Republican care, este de părere că « trebuie vorbit despre un proiect şi nu de persoane, ori de o campanie de recrutare sau de o reaşezare ».

Dificil de spus până aici unde va duce această îndepărtare a celor două tabere. Procesul s-ar putea accelera în orele care vin. Căci, din fieful lui Edouard Philippe şi altii s-ar putea alătura acestui prim guvern din mandatul lui Emmanuel Macron. Chiar dacă exodul nu va fi masiv, unii candidaţi la legislative ar putea încerca să schimbe eticheta. Spre exemplu Gilles Boyer, fostul director de campanie a lui Alain Juppé a anunţat este interesat de legislativele ce vin şi va lucra pentru a-şi asigura şansele pentru a fi ales.

Dar, adevărata reaşezare ar putea avea loc după legislative, cu un divorţ între cei care doresc să lucreze cu noul executiv şi cei care sunt într-o opoziţie sistematică. Această distanţare ar putea merge până la crearea a două grupuri în Adunarea Naţională. Luni, aproximativ 30 de aleşi de dreapta şi de centru au publicat o scrisoare comună în care cer partidului Republican să « ia măsurile necesare pentru o transformare politică”. Printre semnatari se află primarii din Toulouse şi cel din Nisa.

Dar, toată această dezbatere vine într-un moment în care dreapta încearcă să se reconstruiască după înfrângerea înregistrată în primul tur al prezidenţialelor. De o săptămână François Baroin încearcă să îşi mobilizeze tabăra. El pledează în acelaşi timp pentru ca o reconstrucţie politică să se facă după alegerile legislative. De luni, responsabilii partidului Republican au adoptat o strategie de comunicare de criză. La început s-au gândit să minimalizeze alegerea lui Edouard Phillipe. Spre exemplu, Christian Jacob, preşedintele grupului Republican în Adunarea Naţională declara că este alegerea lui Philippe, este decizia sa, nu a vorbit cu nimeni”. Responsabilii partidului au decis în urma unui comitet politic să nu lanseze procedura de excludere a noului premier, pentru a nu da imaginea unui partid divizat.

De la finele săptămânii trecute, scrie Le Monde, mai mulţi responsabili din partidul Republican au contactat telefonic toate personalităţile susceptibile de a se alătura echipei Macron, pentru a le cere să nu o facă. Alegând un urmaş al lui Alain Juppé, noul preşedinte joacă exact pe diferenţele ideologice care minează dreapta.