Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: alegerile s-au terminat, încep alegerile…

assemblee_nationale_france.jpg

Image source: 
credit foto: rfi.fr

In Franţa, luni 22 mai a fost dat semnalul de lansare a campaniei în vederea legislativelor de pe 11 şi 18 iunie. Odată cu publicarea listelor de candidaţi pe ansamblul circumscripţiilor începe o nouă bătălie electorală, cu un avantaj pentru mişcarea “La République en Marche” a lui Emmanuel Macron (dacă este să dăm crezare sondajelor).

Franţa, obosită deja după lunga campanie în vederea prezidenţialelor, se aruncă acum cu ultimile forţe în înfruntarea legislativelor, miza lor fiind extrem de importantă pentru toate partidele.

Emmanuel Macron speră că francezii îi vor credita programul şi îi vor acorda o majoritate confortabilă. Dreapta speră să obţină un rezultat susceptibil să-l oblige pe noul preşedinte la o coabitare. Socialiştii vor să demonstreze că nu au dispărut total din peisajul politic şi mizează pe structurile lor regionale. Frontul Naţional are ambiţia de a cîştiga statutul de principală forţă de opoziţie. Ceea ce îşi doreşte de altfel şi “Franţa nesupusă”, sau mai precis radicalii de stînga reuniţi în jurul lui Jean-Luc Mélenchon.

In prezent, mişcarea lansată de Emmanuel Macron este creditată cu 30 la sută din intenţiile de vot, în timp ce dreapta şi extrema dreaptă apar la egalitate, cu cîte 20 la sută din intenţiile de vot. Socialiştii sunt într-un fel cei mai fragilizaţi, şi se tem că s-ar putea repeta coşmarul din 1993 cînd au obţinut la legislative doar 57 de deputaţi, cel mai slab scor istoric al lor.

6000 de candidaţi s-au lansat în cursă în 577 de circumscripţii. Pentru Emmanuel Macron ideal ar fi, evident, obţinerea majorităţii absolute, adică are nevoie de 289 de deputaţi. Obiectiv greu de atins, s-ar părea că preşedintele este conştient de acest lucru. In cele trei săptămîni de campanie el va putea testa însă şi posibilităţile unor coaliţii cu deputaţi reprezentînd stînga sau dreapta. Deocamdată, singura certitudine este că din noul Parlament vor face parte 200 de deputaţi noi, pentru că 200 dintre cei vechi nu-şi prezintă o nouă candidatură.

Această nouă campanie electorală se desfăşoară, mai mult decît oricînd, sub semnul unei urgenţe: moralizarea vieţii politice. Noul ministru al justiţiei, François Bayrou, a început de altfel consultări în vederea decretării unei noi legi în acest sens: evitarea conflictelor de interese, transparenţă în ce priveşte banii folosiţi de deputaţi, un veritabil statut, clar, pentru colaboratorii deputaţilor.

Francezii vor deci un “parlament exemplar” după trauma pe care au produs-o mai multe scandaluri de nepotism, în special cel care l-a implicat pe François Fillon şi pe cîţiva membri ai familiei sale.

Adversarii lui Emmanuel Macron le cer însă francezilor să nu-l crediteze excesiv, considerînd că numai o coabitare a sa cu alte forţe ar corespunde adevăratei configuraţii politice a Franţei. Iar unii citează această frază a lui François Bayrou, devenit unul dintre colaboratorii importanţi ai preşedintelui: "Cînd toată lumea gîndeşte la fel înseamnă că de fapt nimeni nu gîndeşte". Vom avea deci, peste trei săptămîni, un tablou nuanţat despre cum gîndesc, politic vorbind, francezii.