Atentat la Manchester: nu trebuie uitat că în spatele terorismului există o ideologie

Lungă serie de atentate vizînd modul de viaţă occidental

De mai multă vreme locurile în care se derulează concerte, spectacole sau evenimente sportive au devenit ţinta atentatelor comise de jihadişti. Să ne amintim că în octombrie 2002, la Bali, în Indonezia, 202 persoane provenind din 21 de ţări au fost ucise în urma exploziei unei maşini capcană. In aceeaşi lună şi în acelaşi an, în Rusia, la teatrul Dubrovka din Moscova, 130 de persoane şi-au pierdut viaţa după ce 912 spectatori au fost luaţi ca ostatici. In 2003, tot la Moscova, un concert de rock a devenit o scenă a ororii fiind ucişi 15 tineri. In Franţa, pe 13 noiembrie 2015, la Paris la sala de concerte Bataclan bilanţul unui atac terorist s-a ridicat la 90 de morţi. In iunie 2016, la Orlando, în Statele Unite, într-un club frecventat de homosexuali bilanţul unui atac a fost de 49 de morţi. Iar la Istanbul, pe 31 decembrie 2016, mureau 39 de oameni tot într-o discotecă.

Intr-un comunicat dat de primul ministru ministru francez Edouard Philippe acesta spune: "Terorismul cel mai laş a lovit din nou luîndu-şi ca ţintă un spectacol, la fel ca la Paris în urmă cu un an, şi vizînd în mod special şi intenţionat tineri şi tinere reuniţi pentru un moment de bucurie şi de sărbătoare".

Aceste cuvinte nu sunt întîmplătoare, ele reamintesc de fapt că jihadiştii sunt purtătorii unei ideologii sinistre de inspiraţie wahabistă şi salafistă, în virtutea căreia separarea bărbaţilor şi a femeilor în societare trebuie să fie totală.

Franţa, unde starea de urgenţă este în vigoare de pe 14 noiembrie 2015, planul Vigipirate care numără trei niveluri de altertă se află acum ridicat la nivelul doi. Ceea ce înseamnă "Securitate întărită, risc de atentat". Peste o sută de mii de poliţişti, jandarmi şi militari sunt mobilizaţi în cadrul acestui dispozitiv, într-un moment cînd primăvara şi apropierea sezonului estival rimează cu multiplicarea festivalurilor şi manifestărilor culturale în toată Franţa.

Preşedintele Emmanuel Macron a promis recrutarea a 10 000 de poliţişti suplimentari în contextul politicii sale securitare, precum şi crearea unui al "patrulea corp de armată" destinat să lupte împotriva cyber-terorismului. Ceea ce s-a întîmplat la Manchester nu poate decît să suscite un sentiment suplimentar de angoasă în Franţa, care a fost dureros afectată de terorism în ultimii cinci ani. 

Ce strategie la nivel internaţional în privinţa luptei împotriva terorismului?

Acest atentat comis la Manchester a "eclipsat" oarecum din punct de vedere mediatic vizita efectuată de preşedintele Donald Trump în Israel şi în teritoriile ocupate. Liderul de la Casa Albă a condamnat la rîndul său atentatul şi a spus despre jihadişti: “Nu-i voi mai numi monştri pentru că lor le place mult acest cuvînt, am să-i numesc rataţi (losers)". Mai rămîne întrebarea dacă strategia sa în lupta împotriva terorismului este efectiv cea bună.

O întrebare pe care şi-o pun unii comentatori, cel puţin aici în Franţa, mai ales după ce Donald Trump a anunţat o considerabilă întărire a parteneriatului american cu Arabia saudită, în timp ce Iranul este pus pe acelaşi plan cu Organizaţia statul islamic. Intr-un articol publicat în cotidianul Le Figaro, jurnalistul Renaud Girard, expert în relaţiile internaţionale, spune: “Oare Donald Trump a uitat că nici un iranian şi nici un şiit nu au făcut parte din grupul de 19 tineri care au comis atentatul de pe 11 septembrie 2001? Preşedintele american ignoră faptul că wahabismul saudit a fondat ideologia Organizaţiei statul islamic? Nu a înţeles el că societatea saudită este blocată de ulemani gardieni ai wahabismului, şi împiedicată să evolueze spre mai multă toleranţă"?

Sunt întrebări legitime legate de noua politică americană care se aliniază total de partea suniţilor. Cînd toate lumea ştie că banii proveniţi de la monarhiile petroliere sunite au finanţat în ultimile decenii îndoctrinarea wahabită şi salafistă a milioane de tineri musulmani pe glob.

Renaud Girard, expertul francez, consideră de altfel că în prezent Franţa ar trebui, citez, "să se demarce de aliatul său american şi să devină, în Occident, liderul restabilirii podurilor culturale, politice şi economice între Europa şi Iran."

Declaraţiile făcute de Donald Trump la Ryad, unde de altfel a semnat contracte fabuloase în avantajul industriei de armament americane, au suscitat în Europa unele semne de întrebare. Nu întîmplător jurnalistul francez îşi încheie articolul cu această frază: "Să-i lăsăm Americii protectoratul său wahabit şi să reluăm relaţiile cu imensa civilizaţie persană".