Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prelungirea stării de urgenţă în Franţa după atentatul de la Manchester

Dispozitiv de securitate întarit în Franta în zonele turistice

In contextul atentatului de la Manchester Franţa decide să prelungească pînă pe întîi noiembrie starea de urgenţă, care în mod normal trebuia să se încheie pe 15 iulie. Fapt anunţat de preşedintele Emmanuel Macron în paralel cu o nouă lege anti-teroristă, precum şi cu crearea unei “task force” la Palatul Elysée.

Starea de urgenţă permite de fapt forţelor de ordine să fie mai eficiente în depistarea ameninţării teroriste şi în neutralizarea planurilor de atentat. In virtutea stării de urgenţă pot fi efectuate percheziţii administrative, pot fi consemnate la domiciliu diverşi suspecţi sau pot fi interzise diverse reuniuni, indiferent de natura lor. In caz de ameninţări serioase pot fi închise săli de spectacol şi anulate manifestări publice, culturale sau sportive.

De la atentatele comise în ianuarie 2015 în Franţa au fost decretate mai multe legi anti-teroriste, dar preşedintele Emmanuel Macron doreşte să meargă mai departe cu dispozivul susceptibil să ducă la combaterea şi eradicare a fenomenului. In acest sens se preconizează instalarea, la Palatul Elysée, a unui stat-major operaţional, “task force” dacă este să recurgem la limbajul anglo-saxon. Format din 50 sau 60 de persoane, el va avea misiunea de a coordona la nivel de informaţii şi decizii, de a acţiona cu promptitudine şi de a permite reacţii mai bune pe teren.

Preşedintele Emmanuel Macron a semnalat diverse lacune în materie de culegere de informaţii pe teritoriul francez. In materie de informaţii privind radicalizarea, sistemul şcolar de exemplu reprezintă o sursă importantă, care nu a fost suficient exploatată.

Franţa se ştie de fapt vulnerabilă, mai ales în perioadă electorală. Deja, în contextul prezidenţialelor, organizaţia jihadistă sunită a dorit de fapt victoria extremei drepte, a lui Marine Le Pen, pentru a putea apoi recurge la argumente de genul "vedeţi, islamofobia francezilor este evidentă”. Si în contextul legislativelor jihadiştii au interesul ca extremismul să domine, pentru a-l putea apoi instrumentaliza politic şi a declanşa eventual o înfruntare frontală între francezi şi comunitatea musulmană. Ceea ce ar fi scenariul cel mai nefast într-o ţară în care musulmanii sunt cam între 5 şi 6 milioane şi într-o Europă în care musulmanii sunt probabil în jur de 20 de milioane.