Carnagiu la Kabul pe fond de ofensivă sîngeroasă la Mosul

Carnagiu la Kabul

Atentatul din capitala afgană a fost comis în cel mai "clasic" stil cu putinţă, cu o maşină capcană. Din surse ale Alianţei Atlantice de la Kabul se arată că maşina utilizată era de fapt un camion cisternă pentru transportul apelor uzate. Nu se ştie care era obiectivul vizat, dar probabil că şoferul a declanşat bomba cînd a văzut că urma să fie oprit, sau serios controlat de forţele afgane, la intrarea în zona "verde", cea mai securizată din Kabul.

Explozia a fost de o rară violenţă, arată agenţiile de presă, şi s-a produs pe o stradă frecventată, la o oră de vîrf, în apropierea Ambasadei germane. Cea mai mare parte a victimelor sunt, cum se întîmplă deseori, civili. Ambasada Franţei a suferit şi ea unele “degradări meteriale”, ca şi Ambasada Chinei şi a Turciei.

În ultimile luni atît talibanii cît şi jihadiştii radicali suniţi care fac parte din Organizaţia stat islamic au comis atentate la Kabul. Cu această nuanţă însă, talibanii par să se concentreze exclusiv împotriva militarilor şi a oamenilor politici, probabil pentru a evita în felul acesta să fie detestaţi de populaţie. La sfîrşitul lunii aprilie talibanii au anunţat de altfel “începutul ofensivei lor de primăvară".

Șeful Pentagonului, Jim Mattis, a declarat recent că se aşteaptă la un nou an dificil în Afganistan atît pentru forţele străine cît şi pentru cele afgane. Iar Donald Trump reflectează în prezent, scrie Agenţia France Presse, la trimiterea a o mie de soldaţi suplimentari pe teritoriul afgan. În prezent Statele Unite au 8400 de oameni pe teren, alături de alţi 5000 trimişi de aliaţii Americii din cadrul NATO.

Dezastru la Mosul

Nu este exclus deci ca acest atentat de la Kabul să aibă legătură cu ceea ce se întîmplă la Mosul, în Irak, unde forţele irakiene, sprijinite de cele americane, continuă să înainteze, într-un context dificil însă. Bătălia pentru Mosul, al doilea oraş irakian ca mărime, aflat din 2014 în mîna jihadiştilor, este şi ea una în care populaţia plăteşte practic cel mai greu tribut. Statele Unite, de exemplu, au recunoscut că pe data de 17 martie au comis o eroare bombardînd ţinte civile şi provocînd moartea a 104 persoane.

Mai nou au fost formulate acuzaţii împotriva trupelor speciale irakiene care s-ar părea că au recurs la acte de tortură, violuri şi la execuţii sumare, o manieră de a “pedepsi” populaţia civilă pentru că i-a sprijinit pe jihadiştii suniţi. Extrem de sordidă este povestea unui fotograf care a putut pleca din zona unde s-au produs astfel de orori cu un set important de mărturii fotografice. Dar el însuşi, pentru a cîştiga încrederea soldaţilor irakieni, a recurs la acte de violenţă.

Bătălia de la Mosul este încă plină de incertitudini, mai ales că între 180 000 şi 200 000 de locuitori sunt prezenţi în zona luptelor. Iar jihadiştii suniţi, chiar dacă vor fi alungaţi în curînd din Mosul, mai deţin teritorii în trei provincii irakiene, de unde lansează în mod sistematic atacuri în zonele guvernamentale.

Franţa are şi ea dispozitive militare active pe teren, iar mai nou a furnizat forţelor speciale irakiene o listă cu 27 de nume, însoţită de fotografii, aceştia fiind de fapt 27 de jihadişti francezi care luptă la Mosul de partea Organizaţiei statul islamic. "Francezii care li se alătură jihadiştilor trebuie să-şi asume riscul de rigoare", a declarat, în context, purtătorul de cuvînt al guvernului francez. Unul din coşmarurile capitalelor occidentale este acela că tinerii plecaţi să lupte în Siria sau în Irak de partea jihadiştilor ar putea reveni la un moment dat în ţările lor de origine pentru a comite atentate.