Criza din Qatar: care vor fi consecinţele asupra lumii sportului?

FIFA a afirmat într-un comunicat că « este în mod regulat în contact cu comitetul local de organizare » a Cupei mondiale de fotbal din 2022. Federaţia internaţională a sportului cu balonul rotund nu a comentat însă direct situaţia diplomatică din ţările de la Golful persic. Criza, fără precedent, ar putea însă afecta construcţia diverselor stadioane pentru evenimentul sportiv de peste 5 ani. Infrastructurile prevăzute costă circa 200 de miliarde de dolari. Dacă frontierele terestre cu Arabia Saudită şi spaţiul aerian al Qatarului rămân închise prea multă vreme, respectivele incinte sportive ar putea să nu fie livrate la timp. Și asta e doar pentru fotbal, dar emiratul a investit şi în alte sporturi.

Numai în 2017, Qatarul a prevăzut să organizeze aproape 40 de competiţii internaţionale, una figurând pe calendarul Cupei mondiale de nataţie. Anul viitor, Qatarul ar trebui să organizeze Campionatele mondiale de gimnastică iar în 2019 pe cele de atletism. În fine, prin intermediul unui uriaş fond suveran, Qatarul a cumpărat în 2011 clubul de fotbal francez Paris Saint-Germain (PSG), « vitrina » emiratului în Hexagon şi echipă de patru ori campioană naţională de când a fost achiziţionată de qatarioţi. Qatarul mai deţine în Franţa cluburi de handbal şi mai multe curse hipice printre care prestigiosul Prix de l’Arc de Triomphe.

De aproape două decenii Qatarul utilizează sportul pentru a se face cunoscut pe tot mapamondul. Obiectivul afişat este acela de a promova Qatarul drept primul centru sportiv din lume. « Credem că sportul poate face mai mult decât politica » spunea nu demult şeicul Al-Thani, secretarul general al comitetului olimpic. Rămâne de văzut cât va cântări diplomaţia sportului în actuala criză...