Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Londra, Paris, Teheran: terorismul, flagel universal

photos-iran-075_0.jpg

Mausoleul ayatolahului Khomeini la Teheran
Mausoleul ayatolahului Khomeini la Teheran
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

Două atentate comise miercuri 7 iunie împotriva a două locuri simbolice la Teheran, bilanţul atentatului de sîmbăta trecută de la Londra care creşte, panică în jurul Catedralei Notre-Dame marţi 6 iunie la Paris în urma unei atac care nu a făcut, din fericite, victime omeneşti... Actualitatea rămîne marcată de ameninţarea teroristă şi de dezbaterea privind lupta împotriva jihadismului şi a radicalizării. Preşedinţia franceză anunţă în context crearea unui "centru naţional de contra-terorism" plasat sub autoritatea şefului statului.

Iranul şiit vizat de jihadismul sunit

Si începem cu Iranul unde şapte sau opt indivizi, deghizaţi în femei şi înarmaţi cu pistoale mitralieră, au lansat concomitent două atacuri. Unul împotriva Parlamentului şi altul împotriva unui mausoleu care este de fapt mormîntul ayatolahului Khomeini, fondatorul Republicii islamice. Organizaţia statul islamic a revendicat aceste atacuri, o primieră absolută în Iran.

Autorităţile de la Teheran afirmă că un alt grup terorist a fost neutralizat înainte de a trece la acţiune. Atacurile de la Teheran, soldate cu 12 morţi şi 38 de răniţi, au fost condamnate “cu cea mai mare fermitate” de Franţa, precum şi de Rusia care declară din nou că se impune o mai bună coordonare a luptei anti-teroriste.

Contextul regional este extrem de tensionat, mai ales că Organizaţia statul islamic pierde teren în Siria şi în Irak şi are tendinţa în prezent de a lovi în exterior. Reamintim că Iranul şi Rusia sprijină regimul de la Damasc şi îi combate pe jihadiştii suniţi. Iar aceştia din urmă au proferat deseori ameninţări la adresa Iranului şiit. Tensiunile sunt legate şi de rivalitatea regională dintre Arabia saudită şi Iran. Iar preşedintele american Donald Trump nu a calmat de loc lucrurile prin declaraţiile făcute în urmă cu cîteva săpărmîni cînd a desemnat Iranul ca inamic numărul unu în regiune acuzînd Teheranul că sprijină terorismul.

Atacul împotriva Parlamentului de la Teheran are fără îndoială o puternică încărcătură simbolică întrucît în cadrul Republicii islamice iraniene există şi un mic spaţiu pentru exercitarea votului liber. Aşa a fost reales de altfel preşedinte Hassan Rohani, considerat un reformator. Societatea civilă iraniană, unde femeile au mult mai multe libertăţi decît în Arabia saudită de exemplu, este vizată de jihadismul sunit şi în contextul rivalităţii ancestrale dintre suniţi şi şiiţi.

Atacul de la Notre-Dame: un individ “atipic”

In Franţa numeroase comentarii sunt axate pe profilul individului care a provocat panică a Notre Dame. Agenţiile de presă vorbesc despre o “personalitate” atipică dacă îl comparăm cu alţi terorişti care au comis atentate în Franţa în ultimii ani.

Atacatorul este un algerian de 40 de ani, pe nume Farid, necunoscut de serviciile de informaţii, înscris în Franţa la un doctorat la Universitatea din Metz. El dorea să se specializeze în ştiinţele informaţiei iar directorul său de teză, care îl cunoaşte din 2013 declară că Farid nu părea în nici un fel nici radicalizat şi nici dezechilibrat mental. Si totuşi, în faţa unui edificiu şi el încărcat de simboluri, în inima Parisului, acest algerian a vrut efectiv să ucidă un poliţist, lovindu-l cu un ciocan, şi s-a revendicat ca un “soldat al califatului” sunit pe care îl doreşte Organizaţia statul islamic.

Din 2015 încoace Franţa a plătit un greu tribut în contextul valului de atentate, 239 de morţi în total. Cu această nuanţă, că în ultimul timp atacatorii s-au concentrat mai mult pe forţele de ordine, pe oameni în unifirmă reprezentînd de fapt autoritatea Republicii franceze. Oarecum şi mai neliniştitor în cazul lui Farid este faptul că nu avea profilul teroristului "primar", cu barbă şi eventual purtînd vestminte tradiţionale, ci părea un "intelectual". S-ar părea că în Algeria a lucrat şi pentru un ziar avînd o clară atitudine anti-islamistă. Cum a ajuns să se radicalizeze acest om rămîne pentru moment un mister.

Intre timp turiştii au revenit pe esplanada Catedralei Notre-Dame şi vizitează din nou monumentul, pe fond de măsuri de securitate extreme. 7000 de militari patrulează pe străzile, în gările şi în pieţele Parisului, starea de urgenţă fiind menţinută în Franţa din noiembrie 2015.

Preşedintele Emmanuel Macron înţelege, prin crearea unui "centru naţional al contra-terorismului" să asigure o mai bună coordonare şi concertare a tuturor serviciilor implicate în lupta împotriva jihadismului. Patru mari servicii, formate din civili şi militari, asigură culegerea de informaţii în Franţa, totalizînd 11 000 de oameni. Ceea ce nu înseamnă că misiunea lor este uşoară într-un război asimetric şi atipic, cînd tot felul de "lupi singuratici" şi de "radicalizaţi izolaţi" pot lovi fără să se fi remarcat cu nimic în prealabil.

Serviciile secrete occidentale se adaptează de fapt unor noi realităţi şi mai ales unui fenonem, terorismul, care riscă să rămînă încă multă vreme un flagel major într-o lume din ce în ce mai violentă.