Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


La République en Marche, partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, dat mare învingător la legislativele de duminică

legislative.jpg

LREM, partidul presedintelui Emmanuel Macron, mare favorit al legislativelor din 11 si 18 iunie
LREM, partidul presedintelui Emmanuel Macron, mare favorit al legislativelor din 11 si 18 iunie
Sursa imaginii: 
REUTERS/Hannah McKay

Duminică 11 iunie are loc primul tur al legislativelor franceze. Turul doi este prevăzut pe 18 iunie. Aproape 8 mii de candidaţi concurează pentru a ocupa unul din cele 577 de mandate de deputat din Adunarea naţională franceză. Peste 47 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne dar absenteismul ar putea atinge cote record, prezic sondajele de opinie. Sondaje care dau şi mare învingător partidul preşedintelui Emmanuel Macron, La République en Marche. Campania electorală a luat sfârşit vineri seara.

Scrutinul este esenţial pentru Emmanuel Macron. Ca să-şi poată aplica reformele social-liberale – începând cu modificarea codului muncii – preşedintele are nevoie de o majoritate solidă. Pariul, multă vreme riscant, e pe cale să fie câştigat de Macron. Ultimele sondaje de opinie bazate pe intenţiile de vot îi prezic partidului prezidenţial La République en Marche (LREM) o majoritate absolută. Potrivit proiecţiilor diferitelor institute de sondaje, mişcarea lui Macron, aliată cu centriştii din Modem, ar obţine pe 18 iunie între 397 şi 427 de mandate, mult peste majoritatea absolută care este de 289 de mandate. Dreapta tradiţională din partidul Republican ar cuceri între 95 şi 115 locuri de deputat. Socialiştii şi aliaţii lor ecologişti s-ar regăsi reduşi undeva între 22 şi 32 de mandate în timp ce simpatizanţii lui Jean-Luc Mélenchon din Franţa nesupusă ar obţine între 11 şi 21 de aleşi. In fine, extrema dreapta din Frontul naţional ar obţine între 5 şi 15 deputaţi. Participarea, una din cheile scrutinului, ar fi undeva la 60 la sută din electorat.

O lună după prezidenţiale, francezii se pregătesc deci să-i ofere lui Emmanuel Macron o largă majoritate. Pe lângă amploarea victoriei prezise tinerei mişcări politice, legislativele de duminică riscă să provoace o slăbire inedită a partidelor tradiţionale franceze. Pe scurt, Macron continuă să bulverseze peisajul politic cu scopul afişat de duce la bun sfârşit o serie de reforme importante. Am evocat delicata reformă a codului muncii pe care guvernul condus de premierul Edouard Philippe ar putea s-o aplice prin ordonanţe de urgenţă. Există însă în pregătire şi un proiect de lege privind moralizarea vieţii publice, minată de mai multe scandaluri politico-financiare.

In faţa valului pro-Macron care se anunţă, unii se tem de perspectiva  unui « partid unic »

Ingrijoraţi de apariţia unui posibil « partid unic » sunt atât reprezentanţii dreptei cât şi ai stângii. Liderul Republicanilor, François Baroin, a pus în gardă contra « unei strategii de dominaţie hegemonică » a lui Emmanuel Macron şi a partidului său LREM. Dominaţia ce-ar face ca opoziţia să devină complet afonă. Foştii tenori socialişti de ieri – Manuel Valls sau Benoît Hamon, unul fost premier, altul candidat la preşedinţie – sunt azi în pericol să-şi piardă mandatele de aleşi. Frontul naţional, al cărei reprezentant, Marine Le Pen, s-a calificat în recenta finală prezidenţială, nu e sigur că va obţine 15 mandate, cifră sinonimă cu posibilitatea de a forma un grup parlamentar. Mélenchon pune el în gardăcontra unei « lovituri de stat sociale » în cazul în care partidul prezindenţial câştigă prea detaşat alegerile.

Ce noutăţi sunt la acest scrutin?

Prima noutate este numărul impresionant de feţe noi. De exemplu, din cei 530 de candidaţi învestiţi de La République en Marche, doar 28 sunt şi acum parlamentari. Toţi ceilalţi sunt cetăţeni din societatea civilă, oameni veniţi din orizonturi foarte diferite. Găsim pe liste o fostă torera, un matematician, un fost pilot de vânătoare, şamd. Un deficit de notorietate ce nu-i împiedică, ba dimpotrivă, să fie creditaţi cu scoruri foarte bune la legislative.

In afară de emergenţa acestei noi generaţii de deputaţi, intrarea în vigoare a legii privind interdicţia de a cumula mai multe mandate elective va contribui şi ea la schimbarea la faţă a viitorului parlament. Din cauza acestei legi noi, circa 225 de aleşi actuali – adică 40% din total – nu se mai prezintă la scrutinul de duminică.

In fine, dacă viitorii aleşi nu-şi vor putea păstra şi fostul mandat – de primar de exemplu – existăşi noi reguli de incompatibilitate. Astfel, un parlamentar nu va putea să înceapă o activitate de consultanţă. Dacă este avocat, el are interdicţia de a pleda contra statului sau contra unor instituţii publice. Mai mult de atât, dacă face parte dintr-un cabinet de avocaţii, interdicţia se aplică tuturor avocaţilor din respectivul cabinet.

 
La République en Marche, partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, dat mare învingător la legislativele de duminică