Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Legislativele franceze în direct

parlement.jpg

Noul parlament francez va fi mai putin experimentat
Noul parlament francez va fi mai putin experimentat
Image source: 
REUTERS/Jacky Naegelen

In Franţa se derulează astăzi primul tur al legislativelor. Sunt în joc 577 de mandate de deputat pentru care concurează aproape 8 mii de candidaţi. Scrutinul, majoritar în două tururi, va da naştere unui parlament profund remaniat. Rata participării, în continună scădere de două decenii încoace, va juca un rol primordial.

Au fost închise birourile de vot, urmează ca în marile oraşe să se închidă la ora 20 – oră la care vor fi anunţate şi primele rezultate parţiale. Nivelul final de participare a fost de 57,22% pentru primul tur al legislativelor din 2012 şi de 77,77% la prezidenţialele din 2017.

La ora 17:00, ora Franţei rata de participare la vot era de 40,75%, cu opt puncte mai puţin decât la precedentele alegeri din 2012, la aceeaşi oră a primului tur. Participarea este mult mai scăzută şi comparativ cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, de pe 23 aprilie, la aceeaşi oră 17, când votaseră deja 69,42%. Dacă tendinţa continuă până la închiderea tuturor birourilor de vot, ne îndreptăm spre cel mai slab nivel de participare din istorie. Ipsos estimează un absenteism naţional –  50,5 % la finele zilei de vot. În Paris, 36,59% dintre alegători s-au deplasat la urne până la ora 17, comparativ cu 40,22% în urmă cu cinci ani.

Cei mai mulţi alegători s-au prezentat în Corrèze (52,36% la ora 17), în Gers (51,23%), în Côtes-d'Armor (48,93%), în Creuse (48,73%) şi în Haute-Vienne (48,4%). La polul opus, departamentele cu o slabă participare la vot sunt Seine-Saint-Denis (24,74%), Val-d'Oise (32,92%), Alpes-Maritimes (34,17%), Moselle (34,90%) şi l'Aisne (34,93%).

Autorităţile locale au încercat să mobilizeze lumea, pentru a ieşi la vot, prin intermediul internetului. Prefectura din Tarn scrie pe Twitter: “Căutaţi un colt de umbră? Vă puteţi refugia într-o cabină de vot”. O regiune în care s-au înregistrat astăzi, la fel ca în Paris, peste 30 de grade.

Pe circumscripţii, există în medie cam 14 candidaţi. Ca o comparaţie, în 2012 au fost 11 candidaţi pe o circumscripţie iar în anul 2007 au fost 13 candidaţi. 

Sunt alegeri plasate sub o înaltă securitate, la fel ca și alegerile prezidențiale

După atacul care a avut loc în fața Catedralei Notre Dame din Paris, autoritățile au decis să întărească dispozitivele de securitate pentru acest week-end al primului tur al alegerilor legislative. Ministerul de Interne a anunțat că 50.000 de polițiști și jandarmi sunt mobilizati în plus pe lângă cei care activează deja în cadrul operațiunii Setinelle, declanșată după atacurile din noiembrie 2015 când Franța a fost plasată sub stare de urgență. Ei asigură paza celor 67.000 de birouri de vot. Acestea sunt monitorizate și video, au fost instalate camere video la toate birourile de vot. Pentru Paris, 12.000 de polițiști și militari patrulează în această zi iar 5.200 asigură securitatea birourilor de vot.

Numele colaboratorilor vor fi publicate pe pagina de internet a Adunării Naţionale 

Câteva chestiuni administrative: un deputat francez câstigă aproximativ 5.200 de euro, net, pe lună. În plus, el  beneficiază de un `venit de mandat` - 6.400 euro brut pentru cheltuielile aferente. De asemenea, are la dispoziție 9.000 de euro pentru a-și plăti colaboratorii. Dacă toți acești bani nu se cheltuiesc, suma restantă se înapoiază Adunării ori, poate fi cedată de către deputat, grupului său politic.Deputatul francez beneficiază și de o serie de facilități – i se decontează  biletele de tren și avion precum și abonamentul de internet.  Când trebuie să fie prezent în Paris, alesul dispune și de un autoturism cu șofer. În urma scandalului angajărilor fictive, Adunarea Națională a anunțat în februarie că numele celor care fac parte din staff-ul deputaților vor fi publicate pe pagina de internet a Adunării. 

Dar la ce serveşte un deputat francez? 

Rolul său este de a vota bugetul de stat şi sute de legi, unele iniţiate chiar de el. Acesta poate interpela direct un ministru, în fiecare marţi şi miercuri. Deputatul poate cere Adunării să formeze o comisie de anchetă în cazul în care doreşte să depună o moţiune de cenzură la adresa guvernului. Această cale de control nu a fost utilizată decât în 1962, pentru a sancţiona guvernul Pompidou.

Prima reuniune în noua formulă va avea loc pe 27 iunie

Prima sarcină a Adunării Naţionale va fi să îşi desemneze noul preşedinte. Acesta este ales prin vot secret. Fiecare deputat se va deplasa la tribună pentru a vota. Dacă niciun nume nu va obţine majoritatea absolută în primele două tururi, o majoritate relativă este suficientă pentru a fi ales în cel de-al treilea tur. Odată cunoscut numele, preşedintele va lua locul la “perchoir” aşa cum se numeşte fotoliul său – un cuvânt care în limba franceză are un sens dublu: este şi locul unde se aşează păsările. Din acest fotoliu, noul preşedinte va domina dezbaterile. 

Mai puţini votanţi la ora 12 comparativ cu ultimele alegeri legislative

Rata participării la ora 12 (ora Parisului) era de 19,24%, cu două puncte mai puţin decât la precedentele alegeri din 2012 şi cu peste 3 puncte mai puţin decât la legislativele din 2007.

In  ultimii 20 de ani, la ora 12 rata participării oscilează între 18 şi 23 de procente. In fapt ea este în scădere simţitoare de când s-a inversat calendarul electoral, de când legislativele vin după prezidenţiale. Potrivit unui sondaj de opinie publicat înainte de acest scrutin, doar 6 francezi din 10 urmează să se deplaseze azi la urne. Cele mai sumbre previziuni evocà chiar o participare de doar 52 de procente, cifră care, dacă este atinsă va reprezenta un nou record în domeniu.

Participarea la legislative este esenţială în mare parte din cauza modului de scrutin, unul majoritar în douà tururi. In turul doi de peste o săptămână se pot califica nu doar primii doi clasaţi ci toţi cei care au obţinut azi, la primul tur, cel puţin 12,5 % din voturile celor înscrişi pe listele electorale. Cu alte cuvinte, în turul doi se pot califica teoretic până la 8 candidaţi….Nu s-a întâmplat asta niciodată dar să vedem 3 sau 4 candidaţi în anumite circumscripţii este déjà un lucru banal.

Un absenteism important defavorizează partidele cu electorat popular

Cum nu toţi înscrişii se deplasează la urne, rata participării va juca deci un rol primordial pentru a fixa pragul de la care un candidat va putea să ajungă în turul doi. Dacă de exemplu absenteismul este de 20%, pragul de calificare în turul doi este de 15,6% din sufragiile exprimate. Dacă însă absenteismul bate recorduri – de exemplu este de 50% - atunci calificarea în turul doi se face de la 25 de procente în sus. Putem deduce că cu cât rata participării este mai mică cu atât scad şansele de avea mai mult de doi-trei candidaţi calificaţi în turul doi. In fine, analiştii spun cà un absenteism important defavorizează mai degrabă partidele care au electorat popular, mai puţin educat şi mai fragil economic.

Principalii tenori ai clasei politice au votat până la ora 12 – de exemplu extremista de dreapta Marine Le Pen dar şi mai mulţi membrii ai guvernului – tocmai pentru a-i îndemna pe francezi să iasă la urne în această zi, e adevărat extrem de însorită în care probabil mulţi francezi au preferat să iasă la iarbă verde decât să meargă la vot.

Primar sau deputat, trebuie să alegi

Legea privind interdicţia de a cumula mai multe mandate, votată în 2014 şi aplicată acum pentru prima dată, va provoca o adevărată schimbare la faţă a parlamentului francez. Noile reguli interzic unui deputat să mai ocupe o funcţie executivă locală. Astfel, conservatorii Laurent Wauquiez şi Jean-François Copé au ales să părăsească parlamentul pentru a-şi păstra mandatele locale.

Legislaţia nouă dar şi dorinţa exprimată de francezi de a vedea noi feţe în parlament face că la legislativele de azi, mai bine de o treime dintre foştii deputaţi nu se mai prezintă. Printre aceştia, mulţi vin din partidul socialist.

E de notat că unii "bătrâni" lupi parlamentari - unii aleşi din 1978 încoace - au decis, în fine, să lase loc liber tinerei generaţii. Alţii se declară decepţionaţi de funcţia parlamentară şi nu mai vor să candideze. In fine, există şi unii care au preferat să nu se prezinte la scrutin ca să evite o probabilă umilinţă electorală.

Sase miniştrii îşi joacă postul la aceste alegeri. In cazul în care nu sunt aleşi, ei vor trebui să părăsească guvernul. Sase foşti candidaţi la recentele prezidenţiale candidează şi ei la legislative.

Secţiile de votare şi-au deschis porţile la ora 8, ora locală, şi vor rămâne deschise până la ora 8 seara în marile oraşe. Peste 47 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne. Participarea va fi una din cheile acestor alegeri.

 

Stire în curs de actualizare