Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Triumf electoral al partidului prezidenţial la legislativele din Franţa

macron_vote.jpg

Emmanuel Macron votând în cadrul primului tur al legislativelor. Partidul presedintelui ar urma sà obtinà majoritatea absolutà dupà turul doi din 18 iunie 2017
Emmanuel Macron votând în cadrul primului tur al legislativelor. Partidul presedintelui ar urma sà obtinà majoritatea absolutà dupà turul doi din 18 iunie 2017
Image source: 
Reuters/Christophe Petit Tesson

La République en Marche, partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, a înregistrat o victorie istorică la primul tur al legislativelor desfăşurat ieri. Din previziunile institutelor de sondaje reiese că după turul doi de duminica viitoare, mişcarea lui Macron ar urma să obţină majoritatea absolută în Adunarea naţională, Parlamentul Franţei. Între timp, partidele tradiţionale, începând cu cel socialist, vor fi reduse la rolul de figuranţi. De notat că absenteismul, circa 51% dine lectorat, a atins o cotă record.

Din rezultatele definitive publicate de ministerul de Interne, cu 32,32% din sufragiile exprimate, La République en Marche aliat cu centriştii din Modem ar obţine în viitorul parlament francez între 415 şi 455 de deputaţi din cele 577 mandate câte numără Adunarea naţională. Majoritatea absolută este de 289. Putem deci spune că partidul prezidenţial, creat acum un an de zile, şi-a strivit adversarii ca să nu spunem umilit. Emmanuel Macron şi-a câştigat de departe pariul obţinând acest scor care-l pune într-o poziţie ultra-dominantă, cu un parlament practic monocolor.

Intre timp, concurenţii săi, partidele tradiţionale, vor trebui să se mulţumească cu "resturile". Republicanii, partidul conservator francez, a obţinut 21,56% şi ar urma să ocupe între 70 şi 130 de locuri în viitoarea Adunare naţională. Frontul naţional, extrema dreaptă franceză, a cules 13,2% din sufragii, departe de cele 21 de procente obţinute de Marine Le Pen la primul tur al recentelor prezidenţiale. Partidul extremist ar urma să ocupe între 1 şi 10 scaune de deputat şi deci ar fi în imposibilitatea de a forma un grup parlamentar. Franţa nesupusă a lui Jean-Luc Mélenchon, cu 11 procente, ar putea ea avea un grup întrucât proiecţiile îi prezic între 10 şi 23 de aleşi - pentru a forma un grup parlamentar e nevoie de cel puţin 15 deputaţi. In fine, socialiştii care controlau până acum jumătate din parlament, cu cele 9,5 procente, nu ar mai obţine decât între 15 şi 40 de mandate de deputat. O prăbuşire istorică pentru mişcarea fostului preşedinte François Hollande.

In fine, în urma acestui prim tur, doar 4 deputaţi au fost aleşi direct, adică au obţinut mai mult de 50% din voturile exprimate. In urmă cu 5 ani, 36 de politicieni erau aleşi din primul tur. Rezulat al participării foarte scăzute, doar o singură triunghiulară - luptă între trei candidaţi - se anunţă duminica viitoare. In 2012 au fost 34 de astfel de dueluri în trei.

Primele reacţii

In ciuda triumfului înregistrat aseară, reprezentanţii La République en Marche s-au arătat modeşti, umili şi măsuraţi în reacţiile lor. "Astăzi seară nimic nu-i câştigat" a precizat preşedintele interimar al partidului subliniind totodată slaba participare la vot. Pe aceeaşi linie - "un scrutin se joacă în două tururi" - s-a plasat şi purtătorul de cuvânt al guvernului. Edouard Philippe, premierul Franţei, a estimat însă că "în ciuda absenteismului, mesajul francezilor este fără ambiguitate. Ei sunt ataşaţi proiectul preşedintelui Macron" a mai spus Philippe estimând că "duminica viitoare francezii vor vedea noua faţă a parlamentului francez".

Conservatorii din LR s-au arătat ei precupaţi de două lucruri. Mai întâi de slaba participare şi apoi de faptul că există riscul de a vedea "un partid unic, un program unic şi deci puterile concentrate în mâinile unui singur partid" cum spunea François Baroin, liderul dreptei tradiţionale la aceste alegeri. "E un scor decepţionant pentru familia noastră politică" a declarat şi Bernard Accoyer, fostul preşedinte conservator al parlamentului.

Frontul naţional s-a declarat "decepţionat" de scorul obţinut ieri iar Marine Le Pen a lansat un appel la moblizare generală duminica viitoare pentru a contra proiectul prezidenţial.

Comuniştii francezi, aliaţi cu Mélenchon în turul doi, cheamă şi ei la mobilizare în turul doi şi constată faptul că "diviziunile stângii se plătesc foarte scump".

In fine, socialiştii deplâng "un rezultat sever, prea sever" şi le cer alegătorilor de stânga să se trezească la turul doi. "Cu un grup de doar 20 de aleşi socialişti în viitorul parlament, cred că o să fie o problemă pentru democraţie" a spus Bruno Julliard, primar adjunct al Parisului.

Cum s-au descurcat diversele personalităţi, ce scoruri au realizat foştii sau actualii miniştrii

Foştii responsabili socialişti plătesc cel mai scump tribut. Ex-miniştrii precum Mathias Fekl sau Aurélie Filippetti, sunt eliminaţi încă din primul tur. La fel, nu va putea participa la turul doi de duminica viitoare, nici Jean-Christophe Cambadélis, primul secretar al Partidul socialist. Si Benoit Hamon, ex-candidatul socialist la prezidenţiale, va rămâne acasă în viitorul sezon parlamentar. Ecologistele Cécile Duflot şi Emmanuell Cosse, foşti miniştrii în guvernele lui Hollande, au fost şi ele eliminate din cursă ieri. Alţi socialişti, "protejaţi" ai taberei Macron, se regăsesc în balotaj favorabil pentru turul doi. E vorba aici de ex-premierul Manuel Valls şi de foştii miniştrii Najat Vallaud-Belkacem şi Stéhane Le Foll.

Fosta candidată conservatoare la primăria Parisului, Nathalie Kosciusko-Morizet, se califică în turul doi dar este în balotaj foarte defavorabil în faţa unui candidat En Marche. Marine Le Pen, în fieful ei electoral din nordul Franţei, a cules 46 de procente la primul tur şi deci îşi va face probabil intrarea în viitorul parlament francez. Si Jean-Luc Mélenchon, în balotaj favorabil la Marsilia, ar urma să-şi facă prima intrare în Adunarea naţională peste o săptămână.

In fine, 5 din cei 6 miniştrii ai actualului guvern, împinşi la demisie în caz de înfrângere, s-au calificat în turul doi pe o poziţie foarte confortabilă. Doar unuia i se anunţă un duel final dificil. Să mai spunem aici că Richard Ferrand, ministrul Coeziunii teritoriilor, confruntat de câteva săptămâni cu un presupus scandal politico-financiar, s-a descurcat foarte bine la alegeri, a fost pus pe primul loc, semn că alegătorii au ignorat campania mediatică defavorabilă lui Ferrand.

Cum se explică rata record de absenteism?

Pentru prima dată în istoria celei de-a 5-a Republici franceze, absenteismul trece pragul celor 50% - el a fost ieri de 51,29 de procente. Precedentul record din 2012 a fost astfel pulverizat. Trebuie spus că prezenţa la urne e în scădere constantă de două decenii încoace, de când s-a inversat calendarul electoral şi legislativele vine imediat după prezidenţiale. Pe scurt, legislativele amplifică tendinţa de la prezidenţiale.

Apoi, Franţa a "trăit" o perioadă electorală extrem de lungă. Campania pentru prezidenţialele de acum o lună şi pentru aceste legislative a început acum mai bine de un an de zile. S-a ajuns la un soi de preaplin, de plictiseală, o formă de saturaţie. Odată ales preşedintele Emmanuel Macron la începutul lunii mai, odată ce a a ajuns în fruntea statului acest politician necunoscut acum nici trei ani de zile, francezii şi-au spus probabil că treaba s-a terminat. Fie s-au resemnat cu această idee că 5 ani de acum încolo nu mai pot face nimic, fie şi-au zis că problema este rezolvată odată cu aceea victorie prezidenţială.

Trebuie ştiut că în general un absenteism mare defavorizează partidele cu electorat popular, mai puţin educat şi cu slabă putere de cumpărare. Ceeace explică şi de ce, cei care au mers ieri la urne sunt alegătorii lui La République en Marche. Nu-i mai puţin adevărat că această slabă participare arată că în ciuda victoriei lui Emmanuel Macron, francezii nu sunt încă complet reconciliaţi cu clasa lor politică. Recompunerea peisajului politic francez, dorită de Emmanuel Macron, s-a adeverit dar există şi reversul acestei medalii strălucitoarea: noua majoritate parlamentară va avea un deficit inedit de legitimitate întrucât va fi aleasă de o minoritate de francezi….