Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Controversata lege anti-ONG, adoptată de Budapesta

orban.jpg

Premierul maghiar Viktor Orban este la originea controversatei legi anti-ONG
Premierul maghiar Viktor Orban este la originea controversatei legi anti-ONG
Image source: 
REUTERS/Eric Vidal

Parlamentul de la Budapesta a adoptat cu o largă majoritate o controversată lege care înăspreşte controlul guvernamental asupra ONGurilor. Sunt vizate în particular cele care beneficiază de fonduri străine, cap de listă fiind organizaţiile sprijinite de omul de afaceri american de origine maghiară George Soros. Dispozitivul este criticat de Uniunea europeană şi de ONU.

Legea anti-ONG este copiată după o lege rusească similară adoptată la Moscova în 2012. Ea va permite guvernului să stigmatizeze toate organizaţiile care primesc bani din exterior. Concret, legea obligă ONGurile care beneficiază anual de mai mult de 23 de mii de euro de fonduri străine să se înregistreze la tribunal şi să furnizeze lista principalilor sponsori din exterior şi să se prezinte explicit ca « o organizaţie ce beneficiază de finanţări străine ». O menţiune ce trebuie să apară pe orice document : comunicat de presă, mail, corespondenţă normală, site web, publicaţie, etc.

Problema este că la ora actuală, legislaţia maghiară este déjà foarte strictă, conturile ONGurilor sunt publice, vizibile pe internet. Ne putem atunci întreba la ce foloseşte noul text... Oficial, guvernul doreşte mai multă transparenţă pentru a combate spălarea de bani şi finanţarea terorismului. In mod curios însă, organizaţiile religioase, sportive sau fundaţiile minorităţilor etnice nu sunt concernate de lege, chiar dacă primesc bani de la o fundaţie străină...

Examinarea controversatului text a tot fost amânată de mai multe luni pe fondul unor critici tot mai mari contra unei măsuri considerată de mulţi drept discriminatorie sau de intimidare a societăţii civile. Experţii Consiliului Europei ceruseră Ungariei şi premierului conservator Viktor Orban să modifice proiectul de lege, estimând că sancţiunile prevăzute în caz de infracţiune sunt « disproporţionate ». Intr-adevăr, în caz de încălcare a dispoziţiilor, ONGurile riscă să fie dizolvate, închise. Totodată însă, experţii Comisiei zise « de la Veneţia » - organul consultativ al Consiliului Europei - au estimat că textul de lege « răspunde unui scop legitim ».

Idea generală este de a stigmatiza ONGurile

Budapesta a declarat de partea ei că a răspuns favorabil observaţiilor emise de experţi, anunţând zilele trecute o serie de amendamente. De exemplu, nu mai trebuie enumeraţi toţi contribuitorii străini ci doar cei mai importanţi. Modificări ce nu au convins însă Comitetul Helsinki de apărare a drepturilor omului care e convins mai departe că « idea generală este tot de a stigmatiza ONGurile ».

Proiectul de lege, ca şi o altă lege privind universităţile străine, şi în particular Universitatea Europei Centrale (CEU) fondată la Budapesta de miliardarul american de origine maghiară George Soros, au fost condamnate de Uniunea europeană şi au provocat o serie de manifestaţii stradale în capitale Ungariei.

In mod regulat acuzat că atacă societatea civilă şi că este prea autoritar, premierul Orban duce de mai multe luni o violentă campanie contra lui Soros pe care-l critică pentru valorile liberale pe care le promovează via organizaţiile pe care le finanţează. Noua lege adoptată acum este în fapt continuitatea ofensivei anti-Soros. In colimatorul guvernului de la Budapesta sunt doar vreo 20-25 de ONGuri, toate parţial finanţate de omul de afaceri american prin intermediul Open Society Foundation. Unele se ocupă de handicapaţi dar cele mai multe dintre ele promovează democraţia, cum ar fi Comitetul Helsinki citat mai înainte şi care apără printre altele drepturile azilanţilor. Pentru Orban însă, « aceste asociaţii nu sunt ONGuri ci nişte activişti politici plătiţi de străinătate ». Intr-una din declaraţiile sale, premierul maghiar nu a ezitat să vorbească de o « reţea mafiotă aparţinând lui George Soros ».

Viktor Orban a fost unul dintre primii beneficiari ai burselor Soros...

In 1989, Viktor Orban a plecat la studii la Oxford cu o bursă Soros. Un an mai târziu, tânărul student revine la Budapesta ca să se prezinte la legislative sub culorile partidului Fidesz pe care tocmai îl fondase cu ajutorul ... Open Society Foundation a lui George Soros care-i dăduse echivalentul a aproape 650.000 de euro de azi. Talentul de orator care-l sedusese atunci pe miliardarul american de origine maghiară, Orban îl pune deci azi în serviciul campaniei anti-ONG şi mai ales anti-Soros. « E o adevărată trădare ca 28 de ani mai târziu să-ţi descrii binefăcătorul ca pe inamicul numărul unu al regimului » scrie organizaţia Amnesty International.

Cum au reacţionat ONGurile după adoptarea legii?

Două dintre ele, Comitetul Helsinki şi Unitatea maghiară a libertăţilor civice (Tasz) au anunţat că refuză să se conformeze noului text pe care-l vor ataca în faţa Curţii constituţionale şi a Curţii europene a drepturilor omului. « O societate civilă puternică şi independentă reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali ai democraţiei. Nu ne vom plia acestei legi ilegale » au precizat reprezentanţi ai respectivelor organizaţii.

Legea adoptată acum poate fi privită ca un atac politic contra acestor asociaţii şi ea îi va face pe maghiari fie să nu mai dea bani acestor ONGuri fie să nu mai lucreze pentru ele. « O strategie a fricii şi a hărţuirii pusă în practică de Viktor Orban pentru a asfixia societatea civilă şi o eventuală viitoare opoziţie » scriu colegii noştri de la redacţia în limba franceză.

 
Controversata lege anti-ONG, adoptatà de Budapesta