Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Franţa - noi prevederi în lupta anti-teroristă

2017-06-19t144544z_303269130_rc1957def4a0_rtrmadp_3_france-police_0.jpg

Dispozitiv politienesc pe Champs-Elysées
Dispozitiv politienesc pe Champs-Elysées
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

Guvernul francez prezintă miercuri 21 iunie un nou proiect de lege privind lupta împotriva terorismului. Textul conţine prevederi care au suscitat deja critici din partea unor magistraţi şi apărători ai libertăţilor publice. Acest nou proiect de lege intră în dezbatere în condiţiile în care, la Paris, au avut loc trei atacuri jihadiste împotriva forţelor de ordine în ultimile două luni.

Cel mai recent atac s-a produs luni 19 iunie cînd un individ de 31 de ani, pe nume Adam Djaziri, s-a izbit cu maşina de un vehicol al jandarmeriei mobile. Individul dorea fără îndoială să provoace o explozie şi să ucidă membri ai forţelor de ordine, dar el este singurul care şi-a pierdut viaţa în această tentativă de atentat.

Numeroase întrebări fără răspus au apărut însă imediat după identificarea sa, mai ales că era fişat din 2015 pentru radicalizare islamistă. In maşina sa s-au găsit două butelii de gaz, o carabină, arme albe şi un important stoc de muniţii. Agenţia France Presse mai informează că individul dispunea acasă de mai multe arme de foc, toate înregistrate legal la poliţie, întrucît practica… tirul sportiv. Mai multe călătorii făcute de Adam Djaziri în Turcia ar fi avut motive să neliniştească serios autorităţile franceze, ca şi maniera sa extrem de riguroasă de a practica islamul.

Nu este exclus ca în noul proiect de lege privind lupta anti-teroristă să figureze şi noi prevederi legate de cei care pretind că vor să facă tir sportiv pentru a putea avea acces liber la arme de foc. In ultimii 30 de ani legislaţia anti-teroristă a evoluat continuu în Franţa, pe măsură ce pericolul terorist s-a amplificat. Noul preşedinte Emmanuel Macron doreşte să faciliteze şi mai mult munca poliţiştilor şi a forţelor de ordine, chiar cu riscul de a-i nemulţumi pe unii magistraţi.

Ca şi în Statele Unite după atacul de pe 11 septembrie 2001, Franţa se află în faţa unei chestiuni delicate: asigurarea securităţii cere uneori renunţarea la unele libertăţi civice. Franţa trăieşte încă în regim de stare de urgenţă, dar Emmanuel Macron doreşte ca unele dintre măsurile adoptate deja în materie de percheziţii, consemnare la domiciliu, supraveghere electronică sau ascultări telefonice să fie menţinute şi după ridicarea stării de urgenţă.