Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Un fost ecologist, preşedinte al noului parlament francez

de_rugy.jpg

François de Rugy, noul presedinte al parlamentului francez, în deschiderea sesiunii parlamentare, 27 iunie 2017
François de Rugy, noul presedinte al parlamentului francez, în deschiderea sesiunii parlamentare, 27 iunie 2017
Sursa imaginii: 
Patrick KOVARIK / AFP

Zece zile după turul doi al legislativelor, cei 577 de deputaţi francezi proaspăt aleşi s-au reunit pentru prima dată în Parlamentul francez (Adunarea naţională). Ziua a fost marcată de alegerea preşedintelui instituţiei. Un preşedinte care, fără suprize, provine din rândurile partidului majoritar, cel prezidenţial, La République en Marche. E vorba de François de Rugy. Deci nu de o femeie, aşa cum sperau mulţi până în ultima clipă.

Pentru prima dată din 1958 încoace, data instaurării celei de-a 5-a Republici franceze, Adunarea naţională va număra 8 grupuri parlamentare. Ultimul creat se cheamă « progresist » şi este situat între Partidul socialist şi La République en Marche, partidul prezidenţial.

LREM, pe scurt, este cel mai numeros grup din noul parlament francez, cu cei 308 deputaţi ai săi, mult peste majoritatea absolută care este de 289 de aleşi. Acuzat că va fi o simplă « cameră de înregistrare » a doleanţelor prezidenţiale, grupul se apără şi promite, precum deputata Aurore Bergé, că « va continua să inoveze, să propună, să amendeze şi să corecteze chiar dacă vom fi loaiali preşedintelui şi premierului. E păcat că suntem consideraţi deputaţi inutili când nici măcar nu am avut ocazia să începem treaba parlamentară. »

In urma alianţei semnate în februarie, grupul LREM va putea conta la nevoie şi pe centriştii din MoDem dar şi pe unii aleşi de dreapta de la Republicani şi pe unii dintre socialişti care se definesc drept « constructivi ».

Parlamentarii socialişti s-au rebotezat « Noua Stângă »

In faţa acestei mase de deputaţi favorabile preşedintelui Emmanuel Macron, se vor ridica pentru a spune « nu » politicii guvernului doar câţiva aleşi de extremă stângă sau dreaptă. Printre ei, Bastien Lachaud, ales în grupul « Franţei nesupuse » a lui Jean-Luc Mélenchon. El e de părere că acest grup de stângişti « va fi singurul care va vota în unanimitate contra guvernului propunând totodată o alternativă pregresistă, ecologistă şi socială. »

In fine, Frontul naţional, partidul de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen, cu ai săi 8 deputaţi nu va fi capabil să-şi formeze un grup parlamentar şi deci va avea mai puţin timp de vorbit în hemiciclu decât aleşii nesupuşi sau comunişti.

Socialiştii francezi, reduşi la cel mai mic număr al lor de când s-a instaurat a 5-a Republică, au decis să se reunească sub eticheta « Noua stângă », fără nicio referinţă deci la socialism, o altă premieră din 1958 încoace.

Doar 17 deputaţi au ocupat déjà funcţii ministeriale

Doar un sfert din cei aleşi pe 18 iunie făceau parte şi din fostul parlament. Restul nu înseamnă că sunt toţi novici. Astfel, aproape 230 din deputaţii neofiţi au ocupat alte mandate elective, fie la nivel local fie în alte structuri. In fapt, « doar 188 de parlamentari noi sunt virgini de orice experienţă electivă dar printre aceştia, practic o jumătate a ocupat posturi apropiate puterii politice – în ministere sau colectivităţi locale – şi vreo 30 dintre ei au déjà un membru al familiei angajat politic. Cifre care relativizează idea unei intrări în masă a societăţii civile în cenaclul puterii legislative » scrie Le Monde.

Ce e nou însă este faptul că doar 17 deputaţi au exersat déjà funcţii ministeriale iar Manuel Valls va fi singurul fost premier prezent în noul hemiciclu. Un fost premier şi un fost socialist întrucât Valls şi-a oficializat plecarea de la PS şi ralierea la République en Marche a lui Macron, fostul său ministru în precedentul mandat.

Din grupul LREM, de peste 300 de deputaţi deci, doar sub 30 au fost déjà aleşi parlamentari. Pe ei cade aşadar sarcina de a-i încadra pe toţi novicii care vin din orizonturi foarte diverse. Vreo 80 sunt cadre sau ingineri dar 5 sunt agricultori  şi unul mai e chiar student. In fine, media de vârstă a grupului partidului majoritar este de 46 de ani în timp ce media de vârstă a întregului parlament francez este acum de 49 de ani, cu şase ani sub media precedentei legislaturi.

In fine, să mai spunem că Adunarea naţională s-a feminizat serios, procentul de femei a trecut de la 27% la 39%, un salt datorat în mare parte partidului prezidenţial şi aliatului său centrist.

5 candidaţi pentru postul de preşedinte al Adunării naţionale, un câştigător ex-ecologist

Noul preşedinte al parlamentului francez este François de Rugy, 43 de ani, ecologist reformist cu tendinţe liberale, unul dintre primii de la stânga spectrului politic care s-a raliat candidatului Emmanuel Macron refuzând să-l sprijine pe candidatul socialist. Fost ministru al lui François Hollande, de Rugy a reuşit deci să-şi convingă noii colegi de partid să-l sprijine. Trebuie spus că de Rugy cunoaşte bine dedesubturile parlamentului unde a fost ales încă din precedenta mandatură, cum spuneam în rândul Verzilor. In fine, un alt atu în mâinile lui de Rugy a fost faptul că în trecutul său de deputat a fost déjà vice-preşedinte al Parlamentului. Acum a ajuns deci pe cea mai înaltă treaptă a legislativului – şi al 4-lea personaj al statului - după ce a visat multă vreme să fie din nou ministru în guvernul de la Paris.

La ce foloseşte preşedintele parlamentului?

Preşedintele Parlamentului are mai ales un rol de « mare ordonator », de « prim organizator » al muncii parlamentare. El este garantul disciplinei în hemicilul, cel care gerează şi de cele mai multe ori limitează luările de cuvânt ale diverşilor deputaţi. Va avea ceva de muncit cu doi tribuni de seamă pe cele două extreme, Jean-Luc Mélenchon la stânga, Marine Le Pen la dreapta. Formula cea mai des folosită de preşedintele parlamentului este « vă rog frumos » lansată deputaţilor celor mai gălăgioşi sau guralivi.

Preşedintele parlamentului deschide, închide şi suspendă lucrările aleşilor. In fine, tot el primeşte proiectele de lege – fie de la guvern fie de la deputaţi – şi le pasează diverselor comisii competente.

Tot preşedintele Parlametului este consultat de şeful statului caz de dizolvare a Camerei. Seful parlamentarilor prezidenează de asemenea Congresul, când deputaţii şi senatorii se reunesc deci în vederea unei revizuiri constituţionale sau pentru ratificarea unor texte importante.

Care sunt primele reforme pe care le vor analiza şi adopta noii deputaţi?

Sase reforme mari din programului lui Emmanuel Macron figurează cap de listă. Reforma codului muncii, noua lege privind securitatea, proiectul de lege privind abilitarea de a reforma prin ordonanţe – iată doar câteva din textele pe care noii aleşi le vor avea pe masă în următoarele luni. Tot atâtea texte pe care ziarul conservator Le Figaro le descrie rând pe rând « complexe, tehnice, sensibile, polemice sau conflictuale ». Problema este că în faţa acestor texte dificile adesea se vor regăsi mulţi aleşi fără experienţă. Unii vor dori să amendeze textele, alţii vor dezbate la nesfârşit, tot atâtea « pericole » care riscă să încetinească adoptarea respectivelor legi.

 
Un fost ecologist, preşedinte al noului parlament francez