Congresul francez reunit la Versailles, o practică rară şi strict definită

Va fi a treia oară că un şef de stat se exprimă în faţa Congresului de când s-a revizuit Constituţia Franţei în 2008. Până atunci, această practică era interzisă. Conservatorul Nicolas Sarkozy s-a adresat Congresului în iunie 2009 în plină criză a Europei iar socialistul François Hollande pe 16 noiembrie 2015, trei zile după atentatele jidadiste de la sala Bataclan, Stade de France şi terasele cafenelelor pariziene care au făcut 130 de morţi şi sute de răniţi.

Si înainte de 2008, preşedinţii francezi se adresau noului parlament dar sub forma unui mesaj citit de preşedinţii celor două camere. Acum, doar forma se schimbă, nu şi fondul. Insuşi preşedintele va citi un discurs care se vrea complementar cu cel pe care-l va rosti a doua zi, marţi, premierul Edouard Philippe.

Potrivit Constituţiei, preşedintele poate reuni Congresul doar în trei situaţii. In primul rând, în vederea unei revizuiri constituţionale. Deputaţii şi senatorii pot fi de asemenea convocaţi împreună ca să autorizeze aderarea unui stat nou la Uniunea europeană. In fine, din 2008 încoace, şeful statului poate convoca Congresul ca să se exprime în faţa tuturor aleşilor francezi.

Emmanuel Macron vrea să facă din acest gen de alocuţiune o întâlnire anuală. La fiecare aniversare a învestiturii sale - prin mai sau iunie deci - şeful statului ar urma să-i reunească pe deputaţi şi senatori la Versailles.

De notat că discursul prezidenţial nu poate face obiectul vreunei dezbateri în prezenţa sa şi nici a vreunui vot.

In fine, reunirea Congresului în aripa sudică a Palatului de la Versailles este o tradiţie ce datează din 1875. Atunci s-a ales palatul regal mai degrabă decât Parisul întrucât Comuna din Paris însângerase şi îndoliase capitala în 1871.