Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Preşedintele Emmanuel Macron doreşte un summit asupra climei

presedintele_emmanuel_macron_a_discutat_cu_omologul_sau_donald_trump_la_summitul_g20_7_iulie_2017.jpg

Presedintele Emmanuel Macron a discutat cu omologul sau american Donald Trump la summitul G20, 7 iulie 2017
Presedintele Emmanuel Macron a discutat cu omologul sau american Donald Trump la summitul G20, 7 iulie 2017
Image source: 
REUTERS/John MacDougall

O decizie luată ca urmare a retragerii americane din Acordul de la Paris asupra Climei. Franţa vrea o nouă mobilizare internaţională, la doi ani după COP21. Reuniunea ar urma să se desfăşoare în Franţa şi are ca scop mobilizarea de fonduri private şi publice pentru noi intervenţii pentru îmbunătăţirea climei.

 

"La doi ani de la semnarea acordului de la Paris privind combaterea încălzirii climei, este timpul să facem un bilanţ şi să identificam proiectele pe care trebuie să le susţinem", este de părere preşedintele Emmanuel Macron. O idee care a venit după ce preşedintele american Donald Trump a decis, la 1 iunie, să retragă Statele Unite din Acordul de la Paris.

Atunci, anturajul preşedintelui francez explica faptul că întreaga comunitate internaţională trebuie să se mobilizeze şi să demonstreze că progresează în ceea ce priveşte aplicarea acordului. Sau, altfel spus, să facă totul posibil pentru ca decizia celui de-al doilea cel mai mare poluator mondial, după China, să nu fie urmată şi de alţi actori majori. Ceea ce s-a şi întâmplat. Preşedintele turc a ameninţat că va nu va ratifica Acordul de la Paris dacă nu va primi avantaje financiare.   

În textul prin care Donald Trump prezenta statelor din G20 retragerea sa oficială din acord, se arată că Statele Unite se angajează în favoarea unei scăderi a emisiilor de gaze cu efect de seră, una compatibilă cu creşterea economică. Este punctul cel mai interesant, căci există un contrast între mesajul preşedintelui Trump oferit din grădina Casei Albe, atunci când anunţa retragerea din Acordul de la Paris. Atunci el afirma că "respectarea acordului ar fi nefastă pentru economie". Este o victorie pentru G20, consideră specialiştii, căci există astfel o portiţă deschisă în cazul în care Donald Trump se va răzgândi.

Nu toţi şi-au pierdut speranţa de a revedea Statele Unite implicate în lupta contra încălzirii mediului înconjurător. Premierul Marii Britanii - Theresa May consideră ‘posibilă’ o eventuală revenire a lui Donald Trump. Nu de aceeaşi părere este cancelarul Angela Merkel – ea nu împărtăşeşte optimismul celor care cred într-o revenire a Statelor Unite.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a putut măsura în iunie, aşteptările puterilor care condiţionează lupta pentru climă la un acces financiar şi de tehnologii. Atunci, el s-a întâlnit la Paris cu premierul indian. India este un caz complicat - este al patrulea mare vinovat de poluarea planetei şi de faptul că aruncă în atmosferă mari cantităţi de bioxid de carbon. Calculat pe cap de locuitor, India poluează de zece ori mai puţin decît un american şi de cinci ori mai puţin decît un chinez.

Urmează ca Emmanuel Macron să se deplaseze în India către finele anului, pentru primul summit al Alianţei Internaţionale pentru energie solară, o alianţă creată de India şi Franţa în 2015. Este o structură din care fac parte peste 100 de ţări care doresc să evolueze împreună spre utilizarea masivă a energiei solare. Pentru India, însă, acest tip de energie costă cu 50 la sută mai mult decît cea provenită din carbon. Cu o infuzie de tehnologie, India speră să devină un lider mondial al energiei solare. Nu doar India aşteaptă garanţii financiare. Este cazul Iniţiativei africane pentru energii regenerabile care vrea să implementeze diverse proiecte pe continentul african.

Franţa şi Statele Unite s-a angajat, la COP21 să mobilizeze 10 miliarde de dolari până în 2020 în acest scop. Alegerea lui Donald Trump de a nu mai onora promisiunile americane pentru a combate încălzirea climei, obligă alte economii dezvoltate să redeseneze arhitectura financiară.

Subiectul a dominat şi conversaţia între Emmanuel Macron şi preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim. Ïn primărară, Banca Mondială a lansat o platformă pentru finanţarea proiectelor de diminuare a încălzirii climei. Se regăsesc aici diverse ţări, nume din sectorul public şi privat, diverse organisme. Această mobilizare financiară ar trebui să domine întâlnirea prevăzută pentru 12 decembrie.

Formatul întâlnirii din Franţa nu este încă trasat, cel mai probabil va fi un summit de nivel înalt care va aduna laolaltă şefi de stat şi de guverne.

Convenţia Naţiunilor Unite asupra schimbărilor de climă va avea loc pe 6 noiembrie la Bonn, cu o lună înainte de summitul dorit de preşedintele Emmanuel Macron. Ïn cadrul Convenţiei ONU ar urma să se discute regulile care ar urma să fie prezentate în cadrul COP24, care va avea loc la finele lui 2018. 

Pentru decembrie, la summit-ul francez, discuţiile ar trebui să atingă direct subiecte de politică sectorială – energia, agricultura, finanţarea proiectelor ce vizează schimbările de climă.