Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Masacrul de la Srebrenica: 22 de ani după sunt încă înhumate rămăşiţele celor ucişi atunci

o_femeie_se_reculege_langa_un_camion_care_transporta_ramasitele_unor_victime_recent_identificate_in_urma_masacrului_din_srebrenica_9_iulie_2017.jpeg

O femeie se reculege langa un camion care transporta ramasitele unor victime recent identificate in urma masacrului din Srebrenica, 9 iulie 2017
O femeie se reculege langa un camion care transporta ramasitele unor victime recent identificate in urma masacrului din Srebrenica, 9 iulie 2017
Image source: 
© Elvis Barukcic, AFP

Bosnia şi Herţegovina comemorează masacrul de la Srebrenica, cel mai urât eveniment din Europa după cel de-al doilea Război Mondial. Au trecut 22 de ani de atunci. 8.000 de bosniaci au fost ucişi, în decursul a cinci zile, odată cu preluarea oraşului de către forţele sârbe. O baie de sânge considerată un genocid de justiţia internaţională. 

În timpul războiului din Bosnia, din 1992 -1995, Srebrenica – situată în nord-estul Bosniei a fost una din cele şase zone protejate de ONU, sub protecţia căştilor albastre. Ïn acest caz precis, al Olandei.

Puţini şi slab înarmaţi, aceştia nu au putut împiedica asaltul şi preluarea enclavei de către forţele sârbe bosniace, aflate sub comanda lui Ratko Mladic, cunoscut sub numele de ‘măcelarul din Balcani’. El dorea să-i pedepsească pe musulmanii bosniaci pentru atacurile asupra comunităţilor sârbe. Au fost omorâţi copii şi adolescenţi.

Retraşi în baza militară aflată nu departe de această zonă, militarii batalionului olandez, nu au putut găzdui decât câteva mii de refugiaţi. In urma tragediei, autorităţile olandeze au fost acuzate că nu au împiedicat masacrul trupelor lui Ratko Mladic.

Recent, la finele lui iunie,  Curtea de Apel de la Haga a stabilit o vină parţială în cazul Olandei, mai exact pentru responsabilitatea în decesul a 350 de musulmani bosniaci. Curtea a obligat acordarea de despagubiri financiare familiilor celor ucişi. În cursul evacuării enclavei, căştile albastre au « facilitat separarea bărbaţilor şi băieţilor musulmani chiar dacă ştiau că există un risc real de a fi suspuşi unui tratament inuman ori că puteau fi executaţi de sârbii din Bosnia » a considerat judecătorul Curţii de Apel de la Haga. O vină parţială pentru că Asociaţia Mamelor din Srebrenica au reclamat în justiţie despăgubiri pentru 8.000 de bărbaţi şi copii musulmani ucişi în masacrul din 1995. Curtea a decis condamnarea statului olandez la despăgubirea a doar 30% dintre familiile celor ucişi.

O instanţă inferioară a stabilit în 2014 vinovăţia statului olandez în decesul a 350 de musulmani bosniaci. Statul olandez a făcut apel invocând faptul că nimeni nu putea să prevadă acest genocid. “Adevăraţii autori a ceea ce s-a întâmplat în Srebrenica sunt sârbii din Bosnia şi nu batalionul olandez”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Ministerului olandez al Apărării.

Forţele olandeze se regăsesc în prezent în Mali, Afganistan şi Irak. La rândul lor, 200 dintre militari olandezi au cerut despăgubiri guvernului pentru că au fost trimişi în Srebrenica «  într-o misiune irealistă, în circumstanţe imposibile ». Aceştia au cerut o compensaţie în valoare de 22.000 de euro, fiecare, potrivit avocatului lor. În total este vorba de 4,5 milioane de euro.

Resturile a 71 de victime bosniace din masacrul de acum 22 de ani, recent identificate, au fost inhumate marţi în cadrul unui memorial dedicat acestui genocid. Mii de persoane au venit la acest memorial şi au înconjurat cele 71 de sicrie. Resturile acestor victime, printre care se află şapte adolescenţi şi o femeie, se alătură astfel celor aproape 6.500 care se odihnesc în cadrul acestui memorial. Alte peste 200 de victime au fost înhumate în altă parte.Potrivit datelor oficiale, o mie de persoane sunt în continuare dispărute sau neidentificate.

Belgrad a refuzat mereu să considere masacrul de la Srebrenica drept un genocid. Motiv pentru care vizita politicienilor sârbi la memorial nu a fost bine primită niciodată, în anii trecuţi s-au înregistrat şi incidente. Seful bosniacilor musulmani a declarat acum că « nu putem realiza o reconciliere fără să fie stabilit adevărul şi fără ca justiţia să fie făcută ». El a cerut poporului sârb, liderilor săi şi elitei intelectuale «  să accepte adevărul şi să înceteze să mai nege genocidul comis aici ».

Fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzici, a fost arestat în 2008, iar liderul militar Ratko Mladić - în 2011, aşadar a reuşit să stea ascuns timp de 16 ani. Timp în care Serbia a ajuns să ofere 10 milioane de euro pentru capturarea lui. De altfel, prinderea lui a fost considerată ca o pre-condiţie pentru ca Serbia să obţină statutul de candidat la Uniunea Europeană. A devenit ţară candidată în martie 2012. Ratko Mladić a fost acuzat de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de genocid, complicitate la genocid, crime contra umanității.  

Radovan Karadzici a fost arestat şi judecat pentru că a ordonat uciderea a aproximativ 100.000 de oameni în războiul din Bosnia şi este considerat responsabil direct, împreună cu generalul Ratko Mladici, de masacrul de la Srebrenica. În 2016, fostul lider politic, Radovan Karadzic, a fost condamnat la 40 de ani de detenție pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război.

Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie a pus sub învinuire în total 20 de persoane pentru masacrul de la Srebrenica, între care și generalul Mladici. Acesta a pledat nevinovat pentru toate cele 11 capete de acuzare. Procesul său a început în mai 2012.