Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Grevă generală de o zi în Venezuela

julio_borges_presedintele_adunarii_nationale_dominate_de_opozitie_inconjurat_de_liderii_opozitiei_venezuelene_in_seara_scrutinului_din_17_iulie_caracas.jpg

Julio Borges, presedintele Adunarii Nationale dominate de opozitie, înconjurat de liderii opozitiei venezuelene în seara scrutinului din 17 iulie, Caracas
Julio Borges, presedintele Adunarii Nationale dominate de opozitie, înconjurat de liderii opozitiei venezuelene în seara scrutinului din 17 iulie, Caracas
Sursa imaginii: 
REUTERS/Marco Bello

Opoziţia venezueleană a decis să organizeze joi, pe 20 iulie, o grevă generală de 24 de ore. Ea spera să obţină peste 10 milioane de voturi în urma referendumului simbolic organízat împotriva preşedintelui. A obţinut 7,7 milioane. Participarea a fost importantă şi totuşi nu cât să poată să ducă la schimbări.  

După mai multe luni de manifestaţii în care au murit aproape 100 de oameni, acum, opoziţia a prevăzut “la o oră H” baraje rutiere, un marş la Palatul Miraflores, sediul preşedinţiei, precum s-a întâmplat în timpul loviturii de stat împotriva lui Hugo Chavez, în 2002.

Mandatul lui Nicolas Maduro ar trebui să se încheie în 2019. Preşedintele susţine că referendumul de duminică nu are nicio valoare, este ilegal şi propune celor 30 de milioane de cetăţeni ai Venezuelei crearea unei adunări constituante. Alegerile ar urma să aibă loc pe 30 iulie. Cea mai mare parte a venezuelenilor sunt împotriva acestei Adunări. Ea ar urma să se ocupe de realizarea unei noi Constituţii care ar putea abroga actualul legislativ, unde opoziţia este majoritară.

Trei întrebări au fost adresa alegătorilor în cadrul referendumului de duminică. Cu o largă majoritate, 98%, oamenii au respins această Adunare Constituantă dorită de către putere. Ei s-au pronunţat pentru ca armata să apere Constituţia  în vigoare şi pentru organizarea de alegeri înainte de sfârşitul mandatului lui Nicolas Maduro.

Aproape un sfert din populaţie a participat la referendum. O participare care se apropie de cele 7,7 din sufragiile obţinute de opoziţie la ultimele alegeri legislative din decembrie 2015 şi de 7,3 milioane de voci care s-au exprimat în 2013, la alegerile prezidenţiale care l-au adus în fruntea ţării pe Nicolas Maduro. Referendumul de acum a avut loc în doar 2.000 de birouri de vot, comparativ cu 14.000 pentru legislativele oficiale din 2015.

Rezultatul este o remarcabilă demonstraţie de forţă a opoziţiei venezuelene. Presa de stat a ignorat evenimentul pentru a se concentra asupra repetiţiilor care erau organizate tot duminică pentru trecerea la Adunarea Constituantă.

Criza existentă în Venezuela a facut aproape 100 de morţi din aprilie şi mii de răniţi. Sute de persoane au fost reţinute pentru a nu mai protesta. Ultimul deces a surveit duminică la Caracas. O doamnă de 61 de ani se regăsea printre alegatorii unui cartier sărac din Caracas. Ea a fost împuşcată. Mai multe persoane au fost rănite. 

Opoziţia consideră că avem de a face cu un referendum revocator reuşit. Julio Borges este preşedintele Parlamentului şi spune că voturile exprimate acum de poporul venezuelean arată că statistic, Nicolas Maduro este revocat. Participarea a decepţionat destui – mult mai mulţi oameni au fost aşteptaţi la vot.

Rezultatul de duminică nu este într-atât de puternic pentru a opri proiectul preşedintelui. Imediat după închiderea secţiilor de vot, şefa Consiliului naţional Electoral a amintit că acest vot nu va avea nicio consecinţă juridică şi a cerut opoziţiei să nu creeze false aşteptări. Până acum, tabăra lui Nicolas Maduro nu a reacţionat. Dificil de spus pentru moment dacă va renunţa la proiectul unei Adunări constituante. În 2016, aproape 25% din populaţia ţării traia sub pragul sărăciei. Potrivit unor sondaje locale, 70 % dintre venezueleni resping o nouă Adunare.  545 de membri ar trebui aleşi la finele acestei luni.

Consultarea simbolică a obţinut susţinerea societăţii civile, Naţiunilor Unite, Statelor Unite şi mai multor guverne din America Latină şi Europa. Opoziţia acuză guvernul că este responsabilul pentru criza economică puternică înregistrată în ţară.