Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa deschide dezbaterea despre ce înseamnă a produce şi a mânca sănătos

Mii de agricultori francezi au defilat cu tractoarele lor în septembrie 2015 la Paris pentru a denunta scaderea constanta a veniturilor lor

30% dintre francezi nu au încredere în alimentele din comerţ. Nici nu e de mirare – în ultimii 20 de ani scandalurile alimentare şi sanitare s-au tot succedat şi au influenţat astfel percepţia francezilor vis-a-vis de ceea ce ajung să mănânce: a fost scandalul vacii nebune, a organismelor modificate genetic, cel al  modului în care sunt sacrificate animalele, a hormoniilor injectaţi în carne, a perturbatorilor endocrini şi aşa mai departe.

Ideea dezbaterii este de a găsi până la finele anului soluţii de ieşire din criza agricolă ţinând cont de provocările climatice şi de sănătatea publică. Este o dezbatere care se va întinde pe o perioadă de 5 luni şi se va desfăşura pe toate planurile.  Este o promisiune făcută în timpul campaniei electorale de Emmanuel Macron.

În 2016, un studiu comandat  de Asociaţia care reuneşte industria agroalimentară a reuşit să arate cum este percepută mult lăudata gastronomie franceză: un francez din trei refuză ideea că Franţa este ţara în care se mănâncă bine. Mai puţin de un francez din doi consideră că beneficiază de o alimentaţie satisfăcătoare iar 30% dintre cei chestionaţi nu au încredere în alimentele de pe rafturile magazinelor.

Această neîncredere tot mai mare faţă de ceea ce produce industria şi ceea ce propun distribuitorii este tot mai mare. De un an, semnalele traduc aspiraţiile populaţiei de a se hrani mai bine : au explodat vânzările produselor bio, se înregistrează o creştere neaşteptată a veganismului, sunt preferate circuitele scurte producător – cumpărător, a scăzut consumul de carne şi mezeluri –  minus 3% într-un an. Pornind de la această realitate, guvernul doreşte acum promovarea unei alimentaţii sănătoase, sigure, durabile şi accesibile tuturor.

În plus, există deja tot mai multe organisme care luptă împotriva unei risipe de mâncare. Există multe locaţii în care se colectează produse proaspete, ca donaţie din partea celor care se tem că acestea se vor strica înainte să fie consumate. Ecologiştii atenţionează şi ei asupra risipei de mâncare, durabilităţii sistemului alimentar francez, securităţii sanitare într-un context de schimbare a climei. Discuţia asupra unei mai bune performanţe de mediu, sanitare, sociale şi economice pentru o alimentaţie mai sănătoasă se va derula până la finele anului iar o sinteză va fi prezentată de preşedintele statului până la finele lunii decembrie.

Profesioniştii din industria agroalimentară s-au întâlnit deja pentru a găsi soluţia pentru a face faţă la toate aceste schimbări majore. Giganţii băuturilor acidulate şi cei ai mezelurilor vor trebui să găsească reţete mai sănătoase, din care să mai elimine din zahăr şi grăsimi.

Specialiştii în gastronomie spun că bucătăria franceză nu are ce să piardă dacă va trece pe o cură sugerată de noile aspiraţii ale consumatorilor. Săptămâna trecută, un cunoscut lanţ de supermarketuri franceze a decis să renunţe la vânzarea cărnii din categoria P1 – cea mai puţin calitativă, în cele 1800 de magazine. Aceeaşi măsură a fost luată în ultimele luni de alte 4 lanţuri de supermarketuri. 17% dintre francezi sunt supraponderali sau obezi.

Schimbările de mediu se resimte în calitatea cerealelor, spune Luc, un agricultor francez: “Anul trecut a fost unul catastrofal pentru cereale. Anul acesta, în primăvară am împrumutat cu familia 60.000 de euro de la bancă pentru a putea face faţă celor mai răi ani, iar asta nu este tolerabil. Sunt nevoit să vând litrul de lapte cu 30 de euro-centimi în timp ce producţia mă costă 34 de euro-centimi. Trebuie să existe o mai bună repartiţie a preţului între agricultor – industrie – marea distribuţie, dacă nu vrem să descurajăm tinerii agricultori să înceapă să lucreze în acest domeniu”.

Agricultorul Luc spune că va asculta la radioul pe care îl are în tractorul său dezbaterea iniţiată de preşedintele Emmanuel Macron care a promis în campania electorală 5 miliarde de euro pentru modernizarea agriculturii.