Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Refugiaţii se invită în campania electorală germană

cancelarul_germaniei_angela_merkel.jpg

Cancelarul Germaniei - Angela Merkel
Cancelarul Germaniei - Angela Merkel
Image source: 
REUTERS/Hannibal Hanschke

Guvernul Angelei Merkel nu ajunge să îşi ţină promisiunile ce vizează expulzarea celor care nu au primit dreaptul de azil. După ce au dominat dezbaterile publice din ultimii doi ani, imigraţia şi securitatea au trecut pe planul doi în actualitatea germană din ultimele luni. 

Atacul cu un cuţit într-un magazin din Hamburg, soldat cu un mort şi şase răniţi, pe 28 iulie, a readus în discuţie aceste subiecte sensibile. Autorităţile au fost luate pe nepregătite, la mai puţin de două luni de la scrutinul legislativ de pe 24 septembrie.

Autorul atacului, un palestinian dîn vârstă de 26 de ani, născut în Emiratele Arabe Unite,  fusese deja identificat ca un « caz suspect » şi « dădea unele semne de radicalizare religioasă », după cum au anunţat autorităţile. El a ajuns în Germania la începutul lui 2015, din Norvegia. Cererea de obţinere a dreptului de azil a fost respinsă în noiembrie 2016. Toate aceste date ridică întrebări: cum este posibil ca cineva cunoscut autorităţilor să poată acţiona şi, odată cererea lui respinsă, de ce nu a fost expulzat?

Aceleaşi întrebări care s-au ridicat şi la atentatul comis în Piaţa de Craciun din Berlin, pe 19 decembrie 2016, atac soldat cu 12 morţi şi aproximativ 50 de răniţi. Autorul, un tunisian de 24 de ani ajuns în Germania în 2015 fusese plasat pe lista celor mai periculoşi indivizi din ţară. Poliţia îi bănuia că planificau un atentat. Cererea de azil a tunisianului fusese respinsă cu şase luni înainte de atac. La 15 zile după acest atentat, cel mai urât din Germania după cel săvârşit de un neonazist la Munchen, pe 26 septembrie 1980, soldat cu 13 morţi şi 211 răniţi, cancelara Angela Merkel cerea un “efort naţional” pentru ca “orice persoană care nu are drept de sejur să fie condus în ţara sa de origine”.

Opt luni mai târziu, obiectivul este departe de a fi realizat. Potrivit Ministerului de Interne german, în primele şase luni, au fost expulzaţi 12.500 de oameni, cu 1.200 mai puţini comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016. În paralel, numărul de străini care îndeplinesc condiţiile pentru a fi expulzaţi a crescut. La finele lui 2016 erau 207.000, iar la sfârşitul lui iunie 20177 numărul lor a ajuns la 226.000. Odată cu apropierea legislativelor, această nouă dezbatere se deschide, una pe care cancelara Angela Merkel credea că a închis-o după atacul din Berlin. Cotidianul Bild, cel mai vândut din Germania, scrie că « originea crimei » de la Hamburg trebuie căutată în « eşecul autorităţilor».

Martin Schultz, preşedintele Partidului Social Democrat - SPD a dorit să profite de absenţa cancelarei Angela Merkel, aflată în vacanţă, şi să redeschidă dezbaterea vis-a-vis de politica migratoare, una care scârţâie. Atacul de la Hamburg a venit în momentul strategic. Mai mulţi responsabili conservatori au amintit şi ei că SPD a întârziat de mult votarea unei legi care ar fi permis reţinerea străinilor care aşteaptă să fie expulzaţi şi care sunt consideraţi periculoşi. Liderii de stânga s-au opus în ultima perioadă expulzărilor celor care nu au obţinut dreptul de azil. Căzut în propria plasă, Martin Schultz nu s-a mai exprimat direct asupra acestei chestiuni. De teama unor critici, cancelara Angela Merkel nu a reacţionat, convinsă că vorbind cât mai puţin pe acest subiect, ar putea ar mulţumi dreapta.

Dar nu are nicio garanţie că această tăcere va putea fi ţinută până la scrutin. Un sondaj  al Institutului de sondare a opiniei publice din Germania – publicat pe 27 iulie, cu o zi înainte de atacul din Hamburg, indica faptul că 62% dintre germani doresc ca problema refugiaţilor să ocupe un loc mult mai important în campania electorală.