Un statut “transparent” pentru prima-doamnă a Franţei

În câteva zile, 300.000 de semnături au fost strânse în favoarea unei petiţii online prin care era denunţată o eventuală reglementare a statutului de « primă-doamnă » pentru soţia şefului statului, Brigitte Macron.

În timpul campaniei electorale, Emmanuel Macron anunţa intenţia sa de a ieşi din clar-obscurul unde se află plasată soţia preşedintelui, încă de la începutul celei de-a V-a republici: este în prim planul vizitelor de stat dar intră într-un con de umbră în restul timpului. Candidatul Emmanuel Macron spunea că doreşte definirea cadrului « rolului public » pe care soţia sa ar urma să îl îndeplinească.

Iar acest proiect este considerat inacceptabil de către cei care au semnat petiţia întocmită acum. Documentul este adresat preşedintelui şi premierului iar în el se arată că Brigitte Macron dispune de o echipă de doi ..trei colaboratori, doi secretari şi doi agenţi de securitate. Chestiunea ar trebui  tranşată într-un referendum, se propune în petiţia online. 

Un deputat de la France Insoumise/ Franţa Nesupusă, în timpul unei dezbateri parlamentare asupra legii de moralizare a vieţii politice, estima că nu există niciun motiv pentru a aloca un buget, din fondurile publice, soţiei şefului statului. « Le cerem parlamentarilor să nu îşi angajeze soţiile dar facem o excepţie cu cea a lui Emmanuel Macron”, a comentat deputatul.

Ori, Emmanuel Macron spunea foarte clar în timpul campaniei că nu se pune problema ca soţia sa să fie plătită. Deci nu este vorba de o slujbă în familie. Dar, inevitabil prima- doamnă nu îşi poate exersa rolul public decât alături de preşedinte.

Cu mai multă sau mai puţină bucurie, toate soţiile de preşedinţi şi care au existat înainte de Brigitte Macron au răspuns obligaţiilor oficiale. Fiecare a încercat să îşi găsească un loc, în special prin acţiuni umanitare : Yvonne de Gaulle s-a ocupat de o fundaţie pentru copii cu handicap, Carla Bruni Sarkozy s-a implicat în lupta contra analfabetismului, Danielle Mitterand a militat pentru apărarea libertăţilor şi drepturilor omului printr-o fundaţie care îi poartă numele şi care este de altfel organism consultativ pentru ONU.

Bernadette Chirac a condus Fundaţia Claude-Pompidou, un organism fondat încă din anii ’70, la iniţiativa unei alte prime-doamne, soţia lui Georges Pompidou care de altfel a condus fundaţia până la moartea sa, mai exact timp de 36 de ani. Organismul oferă un ajutor persoanelor în vârstă, bolnavilor spitalizaţi şi copiilor cu handicap. Deviza fundaţiei Claude Pompidou este «  a nu fi util nimănui, înseamnă a nu fi bun la nimic”.

Rămâne de văzut cum va putea fi utilă actuala primă-doamnă. Pentru că, ar fi nu doar umilitor dar şi paradoxal, ca în 2017 soţia şefului statului să nu îndeplinească decât un rol de « bibelou » după cum s-a exprimat la un moment dat fosta soţie a lui François Hollande.