Dificilul Acord Nord-American de Comerţ Liber

De la crearea sa, în 1994, Canada, Mexic şi Statele Unite au profitat de acest tratat: 40 de milioane de locuri de muncă au fost create, mai bine de jumătate în Statele Unite iar schimburile dintre aceste trei ţări se ridică anual la câteva sute de miliarde de dolari. De mai bine de 10 ani, nu mai există tarife vamale. Si chiar dacă facilitează activităţile şi fluxul comercial, acest gen de tratat naşte invariabil şi frustrări. Pentru liderul de la Casa Albă, Meixcul fură slujbele americanilor iar Canada nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate.

În ianuarie, preşedintele Donald Trump scria pe Twitter : “Statele Unite au un deficit commercial de 60 de miliarde de dolari cu Mexic. De la început, acordul de liber-schimb a fost unilateral, în proporţii considerabile ».

A venit momentul ca cele trei ţări să se reaşeze la masa negocierilor. De această dată obiectivele sunt foarte diferite.

Washington speră să reechilibreze balanţa comercială cu Mexic. În această discuţie tripartită, care ar putea dura mai multe luni, Mexicul este cel mai fragil căci el depinde cel mai mult de acest tratat, chiar dacă a reuşit să devină un partener pentru America. Sunt economii strâns legate şi totuşi în concurenţă. Mexicul este de luni în centrul criticilor formulate de preşedintele Donald Trump: fie că este vorba de construcţia unui zid care să limiteze migraţia fie că Mexicul este vinovat de deficitul comercial al Statelor Unite.

Exporturile Mexicului au crescut cu 500% în 20 de ani. Aici grupuri americane precum Ford au instalat unităţi de producţie pentru a beneficia de o mână de lucru ieftină. Delocalizări responsabile de închiderea uzinelor pe teritoriul american, după cum susţine preşedintele Donald Trump. Patronii mexicani doresc menţinerea liber-schimbului în special pentru industria automobilelor şi sectorul agricol. Dar, regimul preferenţial poate fi extins la toate celelalte sectoare.

Negocieri dificle aşadar pentru Mexic, nu se află în poziţie prea bună căci depinde prea mult de Statele Unite – peste 80% din exporturile sale ajung în Statele Unite. Iar şeful de la Casa Albă vrea să profite de această dependenţă comercială pentru a creşte presiunea, ameninţând că va ieşi oricând din tratat. Mexicanii ştiu că vor trebui să joace după pofta preşedintelui american dar condiţia lor este ca noul acord să determine o creştere a comerţului în regiune şi nu un recul. Sunt aşadar hotărâţi să se opună eventualelor pretenţii americane de introducere de noi taxe vamale ori alte bariere comerciale pentru importurile mexicane.

Preşedintele Donald Trump consideră acordul ca fiind « cel mai prost tratat comercial semnat vreodată de ţara sa » . O “catastrofă” după cum s-a tot exprimat.

În ceea ce priveşte Canada, deficitul comercial pe care Statele Unite îl înregistrează este de 12 miliarde de dolari. Derek Burney este fostul ambasador canadian la Washington care a participat la primele negocieri asupra acestui acord. El spune că “în anii ’90 exista o dorinţă politică pentru ca toate părţile să ajungă la un acord dar că nu mai este cazul în acest moment”.

De partea canadiană, problema o reprezintă “capitolul 19” care prevede utilizarea unor comisii binaţionale pentru a regla chestiuni legate de dumping şi subvenţii. Administraţia Trump doreşte renunţarea la aceste comisii deoarece deciziile sunt de cele mai multe ori defavorabile Statelor Unite. Însă, Canada ameninţă că va părăsi discuţiile dacă America va insista pe eliminarea acestui mecanism.