Senatoriale Franţa: a început înregistrarea candidaturilor

senat.jpg

Senatul francez
Senatul francez
Sursa imaginii: 
RFI

Incepând de luni, în Franţa se pot depune candidaturile pentru alegerile senatoriale din 24 septembrie. O jumătate din Camera superioară a parlamentului francez va fi reînoită cu ocazia unui scrutin indirect. Un sufragiu la care participă doar aşa-zişii « mari alegători ».

« Marii alegători », cei care-i aleg deci pe senatori pentru un mandat de 6 ani, sunt fie consilieri departamentali, regionali sau municipali, fie deputaţi sau senatori. Pe 24 septembrie vor fi aleşi prin sufragiu indirect 170 din cei 348 de actuali senatori. Ca să poţi candida trebuie să ai cel puţin 24 de ani.

Actualmente – şi cum a fost adesea în ultimele decenii cu rare excepţii – Senatul francez este dominat de dreapta, mai exact de conservatorii din partidul LR. In urma victoriei sale la prezidenţialele din mai şi apoi la legislativele din iunie, Emmanuel Macron şi al său partid LREM – La République En Marche – spera, visa, să obţină o victorie similară şi la senatoriale. Trei luni mai târziu, obiectivele iniţiale par să fie în mare scădere. Ca să iasă câştigătoare, formaţiunea prezidenţială ar trebui să obţină 90 de mandate şi să se alieze apoi cu centriştii dar şi cu nişte social-democraţi pro-europeni. « Un pariu greu de câştigat » afirmă strategii partidului citaţi de Le Monde. Ziar care remarcă faptul că deocamdată partidul LREM nu numără nici măcar 30 de senatori, în majoritate foşti socialişti. Nici centriştii nici radicalii nu se arată pentru moment atraşi de sirenele macroniste. In plus, modul de scrutin nu-i favorizează deloc pe oamenii preşedintelui care nu au nicio implantare locală. In fine, recentele anunţuri făcute de preşedinte referitoare la reforma colectivităţilor locale au stins ardoarea iniţială a unor aleşi locali. Nu-i deci de mirare că responsabili de dreapta îi prezic déjà lui Macron pe 24 septembrie un « black Sunday ».

Chiar dacă bascularea majorităţii senatoriale pare imposibil de realizat, LREM speră să devină totuşi al doilea grup în palatul Luxembourg – sediul Senatului francez. Obiectivul final fiind obţinerea unei majorităţi de trei cincimi în Congresul francez – 555 de deputaţi şi senatori – lucru care i-ar permite lui Emmanuel Macron să modifice Constituţia aşa a promis-o în timpul campaniei electorale.

O candidată de etnie romă originară din România?

Anina Ciuciu, 27 de ani, ar putea fi prima candidată rromă la senatorialele franceze. Autoarea cărţii « Mândră să fiu rromă », sosită în Franţa la vârsta de 7 ani, fostă cerşetoare, devenită studentă la drept la celebra universitate Sorbona din Paris, responsabilă la asociaţia La Voix des Roms – Vocea rromilor - şi actualmente în stagiu la Londra la sediul organizaţiei Amnesty International, Anina Ciuciu a decis să se lanseze în aventura senatorială. 150 de personalităţi au semnat un apel în favoarea ei, unii dintre liderii partidului ecologist din Seine-Saint-Denis – departament din nordul capitalei franceze – i-au propus un loc pe listă dar pentru moment nu se ştie în ce poziţie – eligibilă sau nu. Odată ce va fi definitivată lista în următoarele zile vom şti exact ce o aşteaptă pe Anina Ciuciu. Apoi, dacă va fi învestită de ecologişti – sau dacă va decide să candideze pe altă listă sau ca independentă – îi mai rămâne Aninei să-i convingă apoi şi pe marii alegători s-o desemneze senatoare în viitoarea Cameră superioară a parlamentului francez.

 
Senatoriale Franţa: a început înregistrarea candidaturilor