Aung San Suu Kyi evocă, în fine, soarta minorităţii rohingya

« Birmania este gata să organizeze reîntoarcerea celor peste 400.000 de refugiaţi rohingyas după verificarea identităţii acestora » a spus Aung San Suu Kyi. Reamintim că membrii acestei minorităţi musulmane au trecut frontiera cu Bangladeshul ca să scape de represiune armatei birmane. O armată acuzată că incendiază sate întregi şi că trage în civili – ONU vorbeşte chiar de « epurare etnică ». « Regret, sunt dezolată că civili au fost prinşi în capcană » a spus consiliera specială de stat afirmând de asemenea că « condamnă orice încălcare a drepturilor omului ». « Doamna de la Rangoon » cum este poreclată laureata premiului Nobel pentru pace 1991, a promis că « armata a primit ordin să evite rănirea civililor în cursul operaţiunilor antiteroriste » pe care o duce contra unei grupări rebele rohingya.

Corespondentul Le Monde notează că Suu Kyi « a negat existenţa unor dovezi solide privind crimele contra minorităţii rohingya ». Ziarul de seară regretă că astfel lidera birmană continuă să ţină « discursuri ambigue ».

De partea sa, corespondentul RFI în Myanmar – numele oficial al Birmaniei - evocă un « discurs măsurat, care evocă suferinţele refugiaţilor dar apără şi acţiunea armatei. Confruntată cu o situaţie delicată, Aung San Suu Kyi a avut cuvinte de compasiune dar şi unele foarte dure, minimizând amploarea crizei şi punând de exemplu la îndoială motivele care-i împing pe rohingyas să fugă din Birmania în Bangladesh ». Ca să justifice această gravă acuzaţia, lidera birmană spune că « violenţele au încetat de două săptămâni dar că membrii minorităţii musulmane continuă să fugă ». In fine, în opinia lui Suu Kyi, « jumătate din satele minorităţii musulmane din statul Arakan sunt intacte ». O formulă care lasă să se înţeleagă că cealaltă jumătate a fost distrusă....

Armata rămâne extrem de influentă, în ciuda revenirii la democraţie

Discursul liderei birmane a survenit înainte deschiderii Adunării generale anuale ONU, unde deci Aung San Suu Kyi nu va fi prezentă. In faţa ambasadorilor din Birmania, Suu Kyi a vorbit în limba engleză fără traducere în birmană. Trebuie spus că opinia publică locală este agitată de această criză iar puternicul curent naţionalist budist îi consideră pe musulmanii rohingyas ca pe o ameninţare contra identităţii naţionale.

Reamintim că în Birmania, potrivit unei legi din 1982, doar grupurile etnice care pot demonstra că au fost prezente pe teritoriul ţării înainte de 1823 – data primului război anglo-birman – pot obţine cetăţenia birmană. Nu este cazul musulmanilor rohingya care sunt trataţi drept străini şi sunt deci apatrizi într-o ţară dominată în proporţie de 90% de budişti. Majoritate care le impune o serie de restricţii. Astfel, rohingya este considerată ca fiind una dintre cele mai persecutate minorităţi din lume.

Tatăl lui Aung San Suu Kyi, Aung San, părintele independenţei birmane, permisese minorităţii rohingya, graţie constituţiei din 1947, să obţină un statut legal şi dreptul la vot. Dictatura militară din 1962, mizând pe cartea anti-musulmană, elaborase legea privind cetăţenia din 1982. Rămâne de văzut dacă Aung San Suu Kyi va reuşi să revină sau nu la linia adoptată de tatăl ei. Riscul este o confruntare cu şeful armatei, generalul Min Aung Hlaing, rămas mai departe extrem de influent în ciuda revenirii la democraţie şi care el, este un mare apărător al identităţii birmane în faţa chestiunii minorităţii rohingya.