Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Donald Trump şi Emmanuel Macron la ONU: două stiluri, două viziuni diferite

2017-07-07t125149z_1138490880_rc1b35244190_rtrmadp_3_g20-germany_0.jpg

Emmanuel Macon si Donald Trump la reuniunea G7 de la Hamburg, 7 iulie 2017
Emmanuel Macon si Donald Trump la reuniunea G7 de la Hamburg, 7 iulie 2017
Image source: 
credit foto: rfi / REUTERS/John MACDOUGALL,POOL

Două viziuni asupra lumii diametral opuse s-au conturat marţi 19 septembrie la ONU, în urma intervenţiilor a doi preşedinţi, cel american, Donald Trump, şi cel francez, Emmanuel Macron. Toate discursurile pronunţate în acest cadru sunt importante pentru a înţelege în ce stadiu de coerenţă politică, mentală şi emoţională se află omenirea. Vom aprofunda însă în cele ce urmează, într-o manieră comparativă, mesajele transmise de liderul de la Casa Albă şi de cel de la Palatul Elysée.

Nu este exclus ca între Donald Trump şi Emmanuel Macron să circule în mod sincer un curent pozitiv, de simpatie reciprocă. Ei au avut de altfel ocazia să se afişeze în public ca şi cum ar fi fost într-o reală relaţie de prietenie. La nivelul stilului şi al conţinutului, totul îi desparte însă.

Nu atît diferenţa de vîrstă este frapantă între ei, ci de maturitate politică. Donald Trump, care are 71 de ani, pare uneori că gîndeşte ca un copil în curtea şcolii, dispus să se ia la harţă imediat cu oricine nu îi convine. Emmanuel Macron, care are 40 de ani, adoptă atitudinea unui jucător de şah capabil să prevadă mutările adversarului şi să adopte atitudini de înţelept.

Donald Trump vobeşte în numele unui stat care este prima putere militară şi economică de pe planetă, toată lumea fiind deci obligată să ţină cont de ea.

Emmanuel Macron este liderul unei puteri de talie “mijlocie” dar care înţelege să-şi conserve o influenţă internaţională.

Donald Trump nu se teme să profereze ameninţări, să adopte o atitudine de buldozer geopolitic şi să se contrazică deseori în intenţiile şi  afirmaţiile sale. El predică, de exemplu, principiul sacrosanct al suveranităţii, dar avertizează că este dispus să intervină militar în unele astfel de state “suverane” considerate nişte ameninţări publice.

Emmanuel Macron nu ridică tonul, decît atunci cînd devine liric sau efuziv, iar cînd îşi expune principiile o face cu o mare grijă pentru ceea ce am putea numi coerenţă şi măsură.

In discursul său Donald Trump a utilizat cuvîntul “suveranitate” de 21 de ori, ca şi cum ar fi obsedat de acest termen. Emmanuel Macron a fost mai temperat cu principiul avansat de el, cel al "multilateralismului", altfel spus al concertării dintre naţiuni. Donald Trump vede de fapt planeta ca o prelungire far west-ului: fiecare este invitat să-şi apere în primul rînd propriile interesse, ceea ce dă “America first”, “Germania first”, “Marea Britanie first” şi aşa mai departe, pînă la cifra 193, adică cîte state sunt reprezentate la ONU.

Emmanuel Macron consideră, dimpotrivă, că planeta este confruntată cu probleme globale, care sunt probleme şi dificultăţi comune, şi că în această lume interconectată interactivitatea şi multilateralismul sunt manierele cele mai eficiente de a acţiona.

Atît Donald Trump cît şi Emmanuel Macron se adresau pentru prima dată de la tribuna Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ei nu au avut parte însă de aceeaşi mediatizare internaţională, cel puţin pe teritoriul american. Nici un mare canal de televiziune american, afirmă cotidianul Le Figaro, nu a realuat în totalitate şi în direct discursul preşedintelui francez. Poate pentru că glasul raţiunii nu este niciodată atît de spectaculos precum glasul infatil al provocării.

In Franţa, presa consideră că Emmanuel Macron a trecut cu brio examenul acestei prime intervenţii la ONU, pe care şi-a pregătit-o cu grijă şi la care a lucrat pînă în ultimul moment, ajutat şi de o echipă de consilieri. Ca fabrică de idei, în acest moment, marca “made in France” este în orice caz mai responsabilă, mai nuanţată şi mai raţională decît cea “made in United States”.