Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Donald Trump redeschide dosarul nuclear iranian: o nouă criză la orizont?

2015-09-09t182257z_991103868_tb3eb991f1yns_rtrmadp_3_usa-election-trump-iran_0.jpg

Donald Trump
Donald Trump
Image source: 
credit foto: rfi / REUTERS/Jonathan Ernst

Într-un moment cînd comunitatea internaţională este confruntată cu criza nucleară nord-coreeană, Donald Trump pare să se deschidă un nou front de tensiuni, cel legat de Iran. Este în joc de fapt acordul istoric semnat în 2015 de marile puteri cu Iranul, prin care regimul ayatolahilor se obliga să-şi dezvolte exclusiv un program nuclear civil.

Discursul lui Donalt Trump la adresa Iranului a fost atît de violent încît un traducător de la televiziunea publică iraniană a încercat să edulcoreze sensul cuvintelor folosite de liderul de la Casa Albă. Iată fraza următoare, pronunţată de Donald Trump: "Iranul este un stat terorist ale cărui principale exporturi sunt violenţa, carnagiul şi haosul". Ea a devenit, în gura traducătorul iranian: "Iranul evocă distrugerea statului Israel".

Sau, un alt exemplu. "Dincolo de imensa putere militară a Statelor Unite, de care le este teamă liderilor iranieni, cel mai mult ei se tem de propriul lor popor". Aceasta este deci fraza lui Donald Trump care a devenit, în traducerea iranianului: “Armata Statelor Unite este o armată foarte puternică şi naţiunea iraniană este o naţiune foarte puternică”.

Această poveste cu caracter anecdotic, relatată de Agenţia France Presse, este simptomatică pentru ceea ce aş numi autocenzură, dar şi pentru tendinţa puterilor autoritare sau dictatoriale de a-şi minţi populaţia. In Iran, însă, foarte multă lume, şi mai ales tinerii, ştiu destulă engleză ca să poată înţelege şi fără traducător ceea ce spune Donald Trump. In mod paradoxal, Iranul are un tineret educat şi într-o mare măsură “occidentalizat”.

În privinţa acestui dosar există însă şi două percepţii diametral opuse, asimetrice, ca şi cum cele două părţi are vorbi două limbi total diferite, şi fără să aibă traducători care să medieze o discuţie. Statele Unite şi Israelul, după cum scrie Agenţia France Presse, sunt izolate în încercarea lor de a denunţa acordul din 2015. Izolare accentuată şi de faptul că Agenţia Internaţională pentru energie atomică confirmă sistematic faptul că Iranul respectă acordul şi nu continuă programul nuclear militar.

Iranul refuză orice renegociere a acordului, şi este sprijinit de altfel la acest capitol atît de europeni cît şi de secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres. Franţa, care a avut un rol important la ora lungilor negocieri, consideră şi ea, prin vocea lui Emmanuel Macron, că acest acord este util şi “esenţial pentru pace”. Denunţarea sa, a spus preşedintele francez, ar fi “o eroare gravă, nerespectarea sa ar fi un semn de iresponsabilitate”.

Iată deci un nou dosar în privinţa căruia Emmanuel Macron şi Donald Trump au două viziuni diametral opuse. Cotidianul Le Monde consideră însă că această opoziţe frontală îi deschide lui Emmanul Macron “o fereastră de tir” mai mare, din punct de vedere diplomatic, pe plan internaţional.

Intr-un fel, cu cît se va arăta Donald Trump mai reducţionist în unele privinţe, cu atît vocea Franţei şi poziţia ei vor avea un impact mai mare asupra opiniei publice mondiale.