Criza catalană: "Stop, să ne regăsim bunul simţ!

Update: Potrivit poliției municipale din Barcelona, citată de rfi.fr și BBC, numărul participanților la demonstrație s-a ridicat la 350 000, în timp ce organizatorii susțin că cel puțin 950 000 de oameni au ieșit în stradă.

Unul dintre vorbitorii care s-au adresat mulțimii a fost scriitorul Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel, acum în vârstă de 81 de ani, care a spus: “Democraţia spaniolă este aici pentru a rămâne şi nicio conspiraţie separatistă nu o va distruge (...) Cea mai rea dintre toate este pasiunea naţionalistă (...) Nu vom permite distrugerea a ceea ce s-a construit în 500 de ani de istorie. Credem în coexistenţă, în libertate şi le vom demonstra acestor separatişti că Spania este o ţară modernă, care nu va ceda în faţa unei conspiraţii separatiste care vrea să o transforme într-o ţară din lumea a treia.Viva la libertad, visca Cataluña, viva España”.

Sursa video: Twitter / El Mundo / TVE

La originea acestei mobilizări se află Societatea civilă catalană, o asociaţie anti-separatisă în fruntea căreia se află un arhitect catalan de 50 de ani, Mariano Goma. Creată în 2014, această asociaţie nu a beneficiat de o prea mare atenţie mediatică, dar prin mobilizarea sa de duminică ea speră să scrie o nouă pagină de istorie în Spania.

Asociaţia a avut inteligenţa de mobiliza intelectuali şi personalităţi reprezentînd toate sensibilităţile politice (dreapta, centrul şi stînga), dar mai ales un nume care are un mare prestigiu aş spune planetar, scriitorul Mario Vargas Llosa, deţinător al premiului Nobel pentru literatură. Llosa, care este peruvian dar are şi cetăţenie spaniolă, trăieşte la Madrid şi a calificat separatismul catalan drept "o maladie".

Cel mai mare merit al acestei manifestaţii este acela de a crea o breşă în ceea ce unii numesc gîndirea unică impusă de separatişti în Catalonia.

Cotidianul Le Monde îi citează pe mai mulţi catalani (un şef de intreprindere, o infirmieră, un analist financiar, un director de şcoală) care spun cam aşa: multă vreme societăţii catalane i-a fost frică să se exprime împotriva independenţei; a ieşi pe stradă un steag spaniol era de neimaginat; gîndirea unică a fost impusă de mediile de informare publice locale şi de administraţie; a lupta împotriva promisiunilor himerice ale separatiştilor este foarte greu; catalanii iubesc Spania, vrem să arătăm acest lucru lumii întregi.

S-ar putea ca vocea raţiunii şi vocea bunului simţ care încep să se audă cu ceva mai mare claritate în Catalonia să fie stimulate însă şi de factorul economic. Mai multe mari intreprinderi şi bănci au "votat" în felul lor împotriva idependenţei părăsind Catalonia, ceea ce perturbă scenariul triumfant anunţat de liderii separatişti.

După cum scrie Le Monde, o evidenţă se impune astăzi: în ultimii cinci ani separatiştii au profitat de tăcerea celor care nu vor independenţa pentru a se prezenta ca unici reprezentanţi ai poporului catalan. Ei au vidat democraţia de conţinut prin activismul lor, ceea ce nu mai este o problemă catalană ci una de natură să-i alarmeze pe toţi europenii.