Senatul francez adoptă legea antitero

Acest text controversat întăreşte puterea autorităţii administrative – mai exact a prefecţilor şi a ministrului de Interne. Aceştia pot decide arestarea la domiciliu ori într-un anumit perímetru a unei persoane, percheziţii, închiderea unui locaş de cult ori realizarea unor controale în apropierea frontierelor. Totul fără să existe acceptul judiciar, cu excepţia anumitor percheziţii.

Toate aceste măsuri au fost transpuse din legislaţia stării de urgenţă. În total, Franţa se află de aproape 2 ani în stare de urgenţă, ca urmare a atentatelor de pe 13 noiembrie 2015. Chiar dacă au existat voci care s-au opus prelungirii acestei stări, ea a fost totuşi extinsă şi se află în vigoare până în ultima zi din acestă lună.

Preşedintele Emmanuel Macron a salutat munca parlamentarilor în cadrul unui discurs de o oră şi jumătate susţinut în faţa a 500 de responsabili din poliţie, jandarmerie, prefecţi şi şefii serviciilor ministerului de Interne reuniţi cu toţii la Palatul Elysée:

“Starea de urgenţă a fost utilă. În primele zile, primele săptămâni care au urmat atentatului au permis luarea unor măsuri eficiente. Dar, de câteva luni, se poate observa că ea nu ne protejează, din păcate, de realitatea unor atacuri. Ea nu poate reduce ameninţarea la zero şi nu răspunde într-o manieră adaptată terorismului islamist. Legea va da noi competenţe poliţiei şi le revine să o pună în practică. Starea de urgenţă  îşi regăseşte ideea iniţială de regim de excepţie. Cu acest text, fără să renunţăm la valorile şi principiile noastre, vă este oferită calea de a fi şi mai eficienţi. »

 « Pragmatism » şi « eficienţă » sunt cuvintele care au revenit cel mai des în discursul preşedintelui Emmanuel Macron. Preşedintele a cerut forţelor de ordine să fie « puternice şi corecte » pentru a combate insecuritatea şi ameninţarea teroristă căci, spune el, «francezii nu mai suportă neputinţa administraţiei». Securitatea este una dintre preocupările majore ale francezilor.

O astfel de întâlnire nu a fost organizată la Palatul Elysée decât o singură dată până acum, la începutul mandatului lui Nicolas Sarkozy.

Preşedintele a adăugat că doreşte înăsprirea modului în care statul răspunde la ameninţările « laşe şi intolerabile » care vizează forţele de ordine. De la începutul anului, zece jandarmi şi poliţişti au murit în misiuni. Seful statului promite că în mandatul său vor fi recrutaţi 10.000 de agenţi de securitate.

Apoi, Emmanuel Macron a promis că "toţi cei fără acte care comit un delict vor fi expulzaţi". Legea migraţiei şi a azilului va fi dezbătută la începutul anului viitor. « Franţa trebuie să găzduiască într-o manieră exigentă şi conformă cu valorile noastre », refugiaţi şi orice altă persoană aflată cu documentele în regulă. “ Găzduim prost iar procedurile sunt prea lungi”, a adăugat Emmanuel Macron.

În decembrie va avea loc un comitet interministerial care trebuie să prezinte un nou plan naţional împotriva radicalizării, urmând să fie concepută o hartă a zonelor care vor face obiectul unei supravegheri speciale căci, liderul de la Elysée nu doreşte ca anumite cartiere cunoscute pentru violenţele care au loc în ele să se trasforme în ghetouri.