Franța: 718 zile sub stare de urgență

În cei doi ani de stare de urgență s-au făcut aproximativ 4.500 de percheziții. Au fost descoperite peste 600 de arme dintre care 80 de război. Iar 750 de oameni au fost arestați la domiciliu. Toate acestea cu scopul de a fi evitate eventuale atentate: 32 de atacuri au fost dejucate ca urmare a informațiilor primite din exteriorul țării fie ca urmare a stării de urgență. Doar anul acesta au fost dejucate 13 atentate.

Votată la mijlocul lui octombrie, cu o largă majoritate, legea antitero ce intră în vigoare din 1 noiembrie oferă o mai mare putere Executivului pentru a impune restricții de circulație și pentru a percheziționa domiciliul unui suspect, pentru a închide lăcașuri de cult sau orice alt spațiu în care se incită la terorism. Totodată pot fi realizate mai ușor controale în zonele de frontieră, gări, aeroporturi, fără să existe un accept judiciar și asta pentru a se câștiga timp.

Ministrul de Interne, Gérard Collomb spune că nu este vorba de o îngrădire a libertăților individuale ci din contră, ele sunt mai bine garantate sub noua lege.

41 de oameni sunt în continuare arestați la domiciliu iar 11 lăcașuri de cult închise. Unii vor avea permisiunea să iasă din casă dar vor purta o brățară electronică. Nu vor putea însă părăsi localitatea de domiciliu. Piețele de Crăciun ori alte evenimente publice se vor afla cu precădere în vizorul forțelor de ordine.

Pe de altă parte, se estimează că aproximativ 300 de jihadiști francezi au murit în zonele de război iar cifra este cel mai probabil subevaluată după cum susține ministrul de Interne, Gérard Collomb. Peste 300 de jihadiști s-au întors în Franța și sunt anchetați. Mulți dintre ei au fost declarați morți de Daesh. Ministrul estimează că alți aproximativ 700 de francezi jihadiști se mai află încă în zonele de conflict. Unii încearcă să ajungă în Libia, unde Daesh mai controlează unele teritorii. Alții ar putea să se deplaseze în Afganistan ori în Asia de Sud-Est, noua zonă de expasiune anunțată de organizația Stat Islamic.

12.000 de persoane sunt ținute sub observație de serviciile franceze pentru că prezintă semne de radicalizare. Pentru ministrul Gérard Collomb noua lege oferă un echilibru între securitate și libertate.

Mai bine de jumătate dintre francezi – 57% susțin noua lege chiar dacă 62% dintre ei cred că textul ar putea să le deterioreze libertățile, potrivit unui sondaj publicat recent.

Legea va fi evaluată peste 2 ani de la intrarea în vigoare iar dacă va fi cazul, modificată

Marți în fața Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, președintele Emmanuel Macron a apărat legea antitero. « O lege eficace » după cum spune el:

« Ceea ce îmi doresc astăzi este să protejez Franța de o amenințare teroristă permanentă, cu un dispozitiv de drept comun. Celor care cred că doar starea de urgență ar putea să ne protejeze, le spun că se înșeală. Starea de urgență nu a evitat, din păcate, mai multe atentate care au avut loc în țara noastră. Starea de urgență nu mai este o măsură eficace. Se înșeală și cei care cred că ar trebui să ieșim pur și simplu din starea de urgență, fără a lua o altă măsură în schimb. Pentru că amenințarea există și din acest motiv ne-am adaptat regulile și am creat un cadru pentru a ne consolida securitatea. Franța iese așadar din starea de urgență începând cu 1 noiembrie dar va continua cu o lege antitero.»

Un discurs al președintelui francez în fața a 45 de judecători ai Curții Europene a Drepturilor Omului este ceva nemaiîntâlnit.

A fost ocazia pentru ca președintele să își exprime și ambițiile vis-a-vis de condițiile de detenție. Franța a fost de mai multe ori condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru situația actuală din închisori.

Emmanuel Macron dorește înființarea unei agenții care se va ocupa de munca de interes general pentru a lupta contra suprapopulării din penitenciare. Nivelul de ocupare al închisorilor franceze este de 139% iar 1.300 de deținuți dorm pe saltele întinse direct pe jos. « O statistică insuportabilă », a declarat președintele în fața judecătorilor adăugând că noi locuri vor fi create în penitenciare. Emmanuel Macron a promis în campania electorală crearea a 15.000 de noi locuri în închisori.