Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rusia şi Iranul: o viziune anti-americană comună

2017-03-28t152018z_574979904_lr1ed3s16ljeu_rtrmadp_3_russia-iran-rouhani_0.jpg

Hassan Rohani si Vladimir Putin
Hassan Rohani si Vladimir Putin
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Vladimir Putin se află la Teheran pentru o vizită pusă sub semnul unor relaţii tot mai strînse între Rusia şi Iran, pe fondul unor interese geopolitice comune. Mai multe subiecte importante figurează pe agenda discuţiilor. In primul rînd Siria şi dosarul nuclear iranian, dar şi cooperarea comercială, economică şi chiar umanitară. Din ce în ce mai mult Rusia este percepută în Orientul Apropiat ca o mare putere care are un cuvînt important de spus şi fără de care nici o hotărîre esenţială nu poate fi luată.

Apropierea dintre Rusia şi Iran este relativ recentă, ea s-a accentuat după încheierea războiului rece, mai precis după căderea comunismului. În general, cînd vorbim despre “războiul rece” ne referim la anii de după al doilea război mondial, cînd pe planetă puterile dominante au fost Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii. Acel lung “război rece” a fost pierdut, de fapt, de ruşi, care au intrat în anii 90 într-o perioadă de declin şi de fragilitate militară. Vladimir Putin înţelege însă, în prezent, să-şi ia revanşa, într-o lume devenită multi-polară, pe fondul unor mari mutaţii geopolitice, al unor razboaie "fierbinti" si al unui nou razboi "rece" cu America.

Rusia şi Iranul au în comun cel puţin un lucru în acest moment: sunt ţări care apar ca adversari ai Statelor Unite. Atît Rusia cît şi Iranul fac obiectul unor sancţiuni americane, ambele denunţă “unilateralismul” Statelor Unite, ambele critică vehement refuzul lui Donald Trump de a accepta acordul nuclear semnat de comunitatea internaţională cu Teheranul. Să mai adăugăm la acest tablou şi faptul că Rusia şi Iranul sunt principalii susţinători ai preşedintelui Bachar al-Assad în Siria, şi avem o imagine şi mai clară a profundei adversităţi politice şi diplomatice ruso-iraniene în raport cu America.

Faptul că Rusia este din nou prezentă pe scena internaţională în general şi pe cea orientală în special a fost pus în evidenţă şi de vizita “istorică” pe care a făcut-o la Moscova, pe data de 5 octombrie, regele Salman al Arabiei Saudite. Prin această deplasare la Moscova suveranul saudit a recunoscut de fapt că soluţiile Americii pentru instaurarea păcii în Siria şi calmarea tensiunilor din regiune nu sunt suficiente, şi că Rusia trebuie consultată, ascultată, chiar curtată. Interesant este şi faptul că preşedintele francez Emmanuel Macron pare să fi acceptat o invitaţie de a se duce în Rusia anul viitor, probabil cu ocazia Forumului economic de la Sankt-Petersburg.

Revenind la Vladimir Putin, el se află la Teheran nu doar pentru discuţii bilaterale, ci şi pentru un summit în trei, la care va participa Azerbaidjanul. Cei trei preşedinţi, Vladimir Putin, Hassan Rohani şi Ilham Aliev vor discuta, printre altele, despre cîteva proiecte ambiţioase, cum ar fi construirea unei linii feroviare lungă de 172 de kilometri între Iran şi Azerbaidjan, sau exploatarea în comun a unor zăcăminte de petrol şi gaz metan în zona Mării Caspice.

Viziunea pe care o au Rusia şi Iranul în materie de terorism diferă aproape radical faţă de cea pe care o are America. Teheranul a condamnat imediat atentatul terorist de marţi de la New York. Dar în acelaşi timp şeful diplomaţiei iraniene Bahran Ghassemi a ţinut să spună următoarele, citez: "La rădăcinile terorismului, fenomen inuman şi sinistru, se află politica dusă în anumite perioade de Statele Unite şi de aliaţii lor în Orientul Apropiat".

Unele adevăruri se ascund fără îndoială în această frază, dacă ne gîndim la uşurinţa cu care Statele Unite s-au aruncat în aventura irakiană, invadînd această ţară care de fapt nu a avut nimic de-a face cu atentatele de pe 11 septembrie 2001 de la New York. Dar dacă tot este să căutăm la rădăcinile fenomenului terorist, nici ruşii nu stau mai bine, dacă ne gîndim cu cîtă brutalitate şi inconştenţă au invadat în anii 80 Afganistanul.